Clienții cărora le-au dispărut banii din conturile deschise la sucursala Credit Europe Bank din Brașov și-au recuperat sumele, care se ridică la un total de 2,5 milioane de euro (aceasta fiind una din cele mai mari fraude din domeniul bancar din ultimii ani), însă întrebarea care rămâne este ce trebuie făcut pentru a se evita repetarea unui astfel de episod? Ce măsuri ar trebui să ia banca sau autoritățile de supraveghere și cât de dure ar trebui să fie?
Frauda a fost realizată, potrivit informațiilor disponibile, de o angajată a băncii – directorul operațional al sucursalei din Brașov, Otilia Negrilă – care a profitat însă și de credulitatea unor clienți, care îi lăsau sume de bani pentru constituirea de depozite, fără a cere însă acte care să ateste realizarea tranzacțiilor.
Astfel, Negrilă își însușea sumele, iar în paralel derula operațiuni frauduloase în conturile mai multor clienți, pentru a-și acoperi urmele. Pentru a convinge oamenii să îi încredințeze banii direct, ea le promitea dobânzi mai bune decât cele din oferta standard a băncii. Negrilă a fost arestată în luna august.
Banca nu a fost sancționată de BNR, în condițiile în care autoritatea de reglementare a considerat că nu au existat abateri de la normele în vigoare.
“Nu am decis să aplic sancțiuni. Cea care nu a respectat procedura este arestată. S-ar fi impus sancțiuni dacă nu existau proceduri. Dar există și faptul că nu au fost respectate nu are nicio legătură cu vinovăția băncii. Este vina unei persoane”, spune Nicolae Cinteză, directorul direcției Supraveghere din BNR.
Până în prezent 71 de persoane au depus reclamații la Comisariatul Județean de Protecție a Consumatorilor Brașov și și-au recuperat banii, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute Ionel Spătaru, director coordonator în cadrul instituției publice.
“Cele 71 de reclamații erau pentru o sumă totală de aproximativ 2,5 milioane de euro. Păgubiții au primit banii pe care îi aveau inițial în conturi, urmând ca până la sfârșitul lunii septembrie să primească și dobânzile aferente pentru sumele respective”, a spus Spătaru, citat de Mediafax. Reprezentanții băncii nu comentează în privința sumelor până la finalizarea anchetei penale aflată în derulare, dar au menționat la sfârșitul săptămânii trecute că 95% din cazurile identificate au fost deja soluționate.
Protecția Consumatorului a aplicat și șase amenzi a câte 50.000 de lei în cazul băncii, dintre care două au fost contestate în instanță.
Nicolae Cinteză spune că problema nu a fost reprezentată de procedurile băncii, ci de acțiunea angajatului, dar și de atitudinea clienților.
“Procedurile erau foarte bune, problema este că nu au fost respectate. Nu se lasă banii în mâna unui salariat bancar fără să primești un extras de cont. Au fost clienți care au lăsat ordine de plată, semnate în alb. Educația bancară – aici ar trebui să mai lucrăm”, spune Cinteză.
Reprezentanții băncii afirmă că în prezent evaluează procedurile interne.
“Incidentul a avut loc ca rezultat al unei fraude, din reaua-voință a unei persoane, și nu din cauza neglijenței sau a procedurilor ineficiente. Procedurile actuale ale băncii sunt eficiente, sunt în linie cu procedurile altor bănci și sunt aprobate de BNR. Analizăm, desigur, mai multe alternative de a preveni și detecta astfel de incidente în viitor, dar nu putem furniza mai multe detalii din rațiuni de securitate”, au comentat reprezentanții băncii.