Astfel, un nou proiect de modificare a Codului muncii propus de reprezentanții Ministerului Muncii arată că se va renunța la intenția de a obliga angajatul reclamant să aducă probe în conflictele de muncă și menține această dispoziție în sarcina angajatorului, la fel ca în prezent.

În proiectul de lege privind modificarea Codului muncii este prevăzut că sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului și nu angajatorului. Legislația actuală prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.

Totodată, ultima variantă a proiectului de modificare a Codului muncii prevede că orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcții, la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.

Inițiatorii proiectului propun abrogarea alineatului 3 al articolului 35, care prevede că “salariații care cumulează mai multe funcții sunt obligați să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcția pe care o consideră de bază”.

Printre noile propuneri pe care Ministerul Muncii le aduce proiectului este și modificarea unui alineat care arată că angajatorul are dreptul “să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat în condițiile legii și/sau în condițiile contractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel național, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unități”. Astfel, Ministerul Muncii propune ca angajatorul să aibă dreptul “să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat în condițiile legii”.

Mai mult decât atât, o nouă prevedere arată că salariatul angajat temporar ar putea primi bani mai puțini decât un angajat care prestează aceeași muncă, dar nu va putea avea un venit mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată. Proiectul de lege supus dezbaterii publice în decembrie 2010 prevedea că salariul primit de persoana angajată temporar nu poate fi inferior celui pe care îl primește angajatul societății care prestează aceeași muncă sau una similară.

Ultima variantă a proiectului de modificare a Codului prevede că “salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabilește prin negociere directă cu agentul de muncă temporară și nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată”.

Prima dintre aceste modalități permite angajatorilor ca, pentru lucrări cu caracter temporar, să recurgă la serviciile unui agent, în cazul înlocuirii unui salariat cu contract individual de muncă suspendat sau în cazul prestării unor activități sezoniere. Perioada de muncă temporară nu poate fi mai mare de 12 luni, însă, în anumite condiții, poate fi prelungită, o singură dată, pentru o perioadă care, adăugată termenului inițial, să nu depășească 18 luni.

Sindicaliștii și reprezentanții patronatelor s-au întâlnit ieri, din nou, pentru a discuta despre proiectul de modificare a Codului muncii, pentru a-i trimite până vineri o serie de propuneri premierului Emil Boc.

Adrian Izvoranu, reprezentantul Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR), a spus că împreună cu sindicatele vor să elaboreze un Cod al muncii în care trebuie să existe principii, nu reguli generale pentru toate întreprinderile. Acesta a exemplificat prin faptul că perioada de probă este una dintre prevederile pe care partenerii sociali vor încerca să le excludă din Codul muncii, pentru că aceasta nu poate fi generalizată la toate întreprinderile.

“Sunt sectoare în care este nevoie de o asemenea verificare, probă. Noi am spus că în Codul muncii trebuie să existe principii, iar reglementările să fie cuprinse în contractele colective sectoriale. De aceea suntem permanent în conflict pentru că încercăm să aplicăm aceeași regulă”, a spus Izvoranu.

În ceea ce privește dreptul la grevă, o parte din patronate susține varianta ca în perioada grevei angajaților, și patronul să aibă dreptul să își declanșeze propria grevă.

“Am stabilit condițiile în care se poate declanșa grevă. Aceasta trebuie justificată prin majoritatea angajaților și trebuie asumată foarte clar responsabilitatea declanșării grevei”, a precizat Izvoranu.

În ceea ce privește numărul de ore lucrate, reprezentantul patronatelor spune că va fi găsită o modalitate de comun acord astfel încât nici compania, și nici angajatul să nu sufere cu privire la acest aspect.

La rândul său, vicepreședintele Blocului Naționa Sindical (BNS), Ion Pisc, a susținut că în cazul în care varianta finală pe care o vor stabili sindicatele cu o parte din patronate nu va fi agreată de premier la întâlnirea de vineri, sunt posibile manifestări de stradă.

Ce aduce nou Ministerul Muncii la proiectul propus de investitorii străini

Ce propuneau investitorii străini

Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului și nu angajatorului.
Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcții, la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.
Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primește salariatul utilizatorului, care prestează aceeași muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.

Ce propune Ministerul Muncii

Se va renunța la intenția de a obliga angajatul reclamant să aducă probe în conflictele de muncă și menține această dispoziție în sarcina angajatorului, la fel ca în prezent.
Abrogarea alineatului care prevede că salariații care cumulează mai multe funcții sunt obligați să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcția pe care o consideră de bază.
Salariatul angajat temporar ar putea primi bani mai puțini decât un angajat care prestează aceeași muncă, dar nu va putea avea un venit mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.