Domenii cu o dezvoltare spectaculoasă
Clinicile private: de la zero la jumătate de miliard de euro
Dacă în urmă cu zece ani segmentul privat de sănătate era reprezentat de clinici stomatologice și laboratoare, cele mai multe de cartier, în prezent policlinicile sunt la putere. Anul acesta piața serviciilor medicale private este estimată la 420 mil. euro, iar în plină criză serviciile medicale private s-au dovedit domeniul “fierbinte” al economiei românești. Creșterile de două cifre din ultima perioadă, ca și prognozele pentru anii următori indică faptul că această industrie nu își va pierde deloc din atractivitate. Dacă până acum piața a fost în formă, urmează vremea consolidării. Au avut loc deja achiziții între jucători, cea mai recentă fiind făcută de Centrul Medical Unirea care a cumpărat Euroclinic, dar planurile de extindere făcute publice de principalii jucători sunt mai amibițioase ca oricând. Noua etapă din istoria pieței serviciilor medicale din România ar putea să fie marcată de extinderea spitalelor, în condițiile în care mai multe proiecte au fost anunțate. Ioana David
Auto: își imagina cineva acum zece ani că de la Dacia SupeRNova se va ajunge la SUV-ul Duster?
Aproape șase din zece autovehicule vândute în anul 2000 erau fabricate de Dacia la Mioveni și două din zece erau asamblate de către Daewoo la Craiova, potrivit buletinului Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). După aproape zece ani, vânzările de mașini au înregistrat o creștere de aproape 20%, după ce au urcat până aproape de 400.000 de unități în 2007, avans urmat de un declin de aproape 75% între 2008 și 2010. Pe de altă parte, în acest interval industria auto locală s-a transformat într-unul dintre principalii exportatori ai țării, Dacia deținând peste 10% din exporturile României, în timp ce Ford a preluat uzina de la Craiova unde după 2013 va asambla 300.000 de automobile pe an, 90% dintre acestea luând drumul exportului către Europa de Vest. Acum la Dacia nu mai sunt asamblate modelele Berlină, SupeRNova și utilitarele bazate pe 1310, ci o gamă de șase modele, de la Logan la SUV-ul Duster, model greu de imaginat că va fi fabricat vreodată în România în urmă cu zece ani. Bogdan Alecu
Malluri: de la București Mall la o “țară de malluri”
În urmă cu zece ani în România funcționau doar centrul comercial București Mall, inaugurat în septembrie 1999 în cartierul bucureștean Vitan, și Iulius Mall Iași, deschis în 2000 de omul de afaceri Iulian Dascălu, cele două investiții reprezentând “pionieratul” pe o piață a centrelor comerciale ce avea să explodeze abia cinci ani mai târziu. În intervalul 2000 – 2005 proiectele noi de centre comerciale au fost sporadice, astfel că la sfârșitul perioadei stocul total încă nu depășea zece unități, dar din 2006 investitorii au început o avalanșă de proiecte, 40 de malluri și parcuri comerciale noi fiind concretizate în intervalul 2007-2010. Mallul a intrat în cotidian, de la Suceava la Arad și din Deva la Constanța, în timp ce în București numărul proiectelor finalizate a ajuns la zece unități. În ciuda faptului că nu toate proiectele finalizate au vânzări bune, acestea au reușit să atragă în România cei mai mari retaileri de îmbrăcăminte din Europa și reprezintă un semnal de optimism din partea investitorilor cu privire la o creștere constantă a puterii de cumpărare a românilor. Cristi Moga
Bănci: produsele financiare pentru persoane fizice s-au inventat în ultimul deceniu
Ultimii zece ani au adus o schimbare radicală a tabloului sistemului bancar, intrarea grupurilor financiare străine pe piața locală aducând dezvoltarea ofertei de retail, un cuvânt care lipsea din vocabularul bancherilor înainte de anul 2000. Tot ce ține astăzi de oferta de finanțare pentru clienții individuali – de la banalul credit de consum la cardurile de credit, ipotecare sau împrumuturile pentru nevoi personale garantate cu ipotecă – a fost creat în acest deceniu. În prima parte a anilor 2000 a fost definitivată asanarea sistemului bancar, mai multe instituții cu capital privat românesc fiind declarate falimentare. Ulterior, filialele deschise de grupurile financiare străine le-au luat locul, astfel că numărul total de jucători din sistem a rămas relativ constant: față de 40 de bănci în 2000, în prezent funcționează 42. În schimb, intermedierea financiară a crescut exponențial. Creditul pentru sectorul privat a urcat de la echivalentul a circa 3 miliarde de euro la începutul deceniului până la 48 de miliarde de euro în prezent. Rețeaua de agenții bancare s-a triplat, ajungând să se apropie de pragul de 7.000 de unități în 2009, după care a intrat într-un ușor declin. În paralel, sistemul bancar a devenit tot mai bine integrat în circuitele internaționale. Dacă la începutul anilor 2000 dealerii băncilor locale făceau toate jocurile pe piața valutară, acum grosul operațiunilor este dat de ordinele jucătorilor străini. Dealerii au ajuns să se uite mai degrabă la știrile venite din marile economii pentru a intui ce va face leul decât la indicatorii din economia românească. Liviu Chiru
Telefoane mobile: de la alb-negru la aplicații complexe și internet de mare viteză
În urmă cu zece ani de zile, telefoanele mobile simple, robuste, cu ecran alb-negru erau cele care dominau piața. Unul dintre cel mai bine vândute modele de mobile era Nokia 3310. Cele mai populare funcții ale telefoanelor, pe lângă apelurile de voce și SMS-urile, erau calculatorul și cele câteva jocuri simple instalate pe aparate. De asemenea mobilele Ericsson, Motorola sau Bosch se numărau printre cel mai bine vândute branduri de pe piața locală. Zece ani mai târziu, rețelele de telefonie mobilă acoperă aproape întreg teritoriul României, iar Orange, Vodafone, Cosmote și RCS & RDS oferă servicii de internet mobil care ajung și la viteze de peste 21 Mbps la descărcarea datelor. Românii, în special cei din localitățile urbane, au două sau trei telefoane mobile în buzunar astfel că numărul total de utilizatori a depășit populația țării. Telefoanele mobile inteligente – precum Apple iPhone sau Samsung Galaxy – care le permit utilizatorilor să acceseze internetul și să vizualizeze documente de tip office – au început de asemenea să devină populare. Adrian Seceleanu
Internet: conexiunea prin firul de telefon a fost înlocuită cu cea wireless
În urmă cu zece ani tehnologia dominantă pentru conectarea la internet era prin modemuri care erau legate la linia de telefonie fixă a Romtelecom (dial-up). Viteza de download a datelor era de aproximativ 128 kbps, iar conectarea la internet era realizată mai ales seara sau noaptea, când tarifele erau mai mici. Telefonul fix nu putea fi utilizat în paralel cu conexiunea la internet. În 2005, pe fondul expansiunii înregistrate de companii ca Astral, RDS și un număr ridicat de mici furnizori – așa-numitele rețele de cartier, în România existau aproximativ 750.000 de clienți la internet de mare viteză. Din acel an, când o conexiune la net cu viteza de 2 Mbps costa 70 de euro, piața s-a dezvoltat accelerat, odată cu intrarea puternică a Romtelecom pe piața de net și lansarea serviciilor 3G de către Connex. În prezent Orange, Vodafone și Cosmote oferă internet mobil cu viteze de până la 21,6 Mbps, iar RCS & RDS, Romtelecom și UPC au milioane de clienți pentru net de mare viteză, pe fondul expansiunii puternice a rețelelor de fibră optică. Adrian Seceleanu
Macroeconomie: creșterea rapidă a PIB, oprită brusc de criză
Economia a avut din 2001 până în 2008 o ascensiune neîntreruptă, PIB-ul crescând de mai mult de cinci ori în valoare nominală, de la 37,3 mld. dolari, la circa 204,3 mld. dolari (136 mld. euro). Creșterea economică s-a văzut și în buzunarele românilor, iar plusul de venituri și accesul din ce în ce mai mare la credite au impulsionat consumul privat. Perioada 2004-2008 a fost caracterizată de o creștere economică fără precedent, de intrări record de investiții străine, dar și de instabilitate politică pe fondul divergențelor dintre Executiv și Președinție. În 2007 PIB-ul a depășit pentru prima dată după 1990 bariera de 100 mld. euro, pentru ca în 2008 economia să atingă un punct de maxim. În acest interval deficitele externe practic au explodat, de la dezechilibrul comercial la cel de cont curent și datoria externă pe termen scurt. În 2009 trendul economiei s-a inversat pe fondul crizei globale, iar economia a coborât cu 7,1%, marcând o întoarcere la 180O față de 2008. Și salariul mediu net a înregistrat în decembrie 2009 o scădere de 0,8% față de aceeași lună din 2008, la 1.477 de lei (350 de euro), inversând trendul ascendent din anii precedenți cu creșteri de peste 20%. În plan fiscal cea mai importantă modificare din ultimii zece ani a fost introducerea din 2005 a cotei unice de impozitare.
Piețe nou apărute
Zboruri low-cost: intrarea pe piață a companiilor “ieftine” a dublat traficul aerian
La începutul deceniului conceptul de zboruri low-cost nu exista în România. Abia în 2004 era anunțat de către compania italiană Volareweb primul zbor low-cost către Veneția cu plecare din București și Timișoara, cu prețuri începând de la 20 de euro pe cursă. Ulterior și italienii de la My Air și slovacii de la Sky Europe inaugurau zboruri de pe aeroportul Aurel Vlaicu din Băneasa. Cei mai mari jucători de pe piața low-cost aveau să devină însă compania Blue Air (deținută de Nelu Iordache) și transportatorul aerian ungar Wizz Air, care au început să opereze în 2005, respectiv 2006. Astfel că de la 4,4 milioane de pasageri înregistrați pe toate aeroporturile din țară în 2005, când abia își făceau simțită prezența companiile low-cost, piața aeriană a ajuns anul trecut la aproape 9 milioane de pasageri, contribuția Wizz Air și a Blue Air fiind de aproape 37%, potrivit datelor de la Asociația Aeroporturilor din România și calculelor Ziarului Financiar. Românii au început să călătorească mai mult datorită prețului mai mic la biletele de avion, dar și noilor destinații introduse de jucătorii aerieni low-cost. Mirabela Tiron
Fondurile private de pensii: active de un miliard de euro în câțiva ani
Pensiile administrate privat, considerate a fi afacerea următoarelor decenii, deoarece vor aduna active de zeci de miliarde de euro, au schimbat radical imaginea sistemului de pensii, în condițiile în care fiecare contribuabil a ajuns să dețină un cont personal din care își va primi banii după retragerea din activitate. Până acum, toate contribuțiile plătite de salariați statului se duceau direct în plata pensiilor actuale, fără a fi acumulate și investite. În cei trei ani de la lansarea pensiilor private obligatorii (pilonul II) în conturile celor peste cinci milioane de participanți s-au acumulat active de aproape un miliard de euro, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Alte 70 de milioane de euro s-au strâns până acum în conturile participanților la pensiile facultative (pilonul III). În prezent pe piață activează nouă fonduri de pensii, la jumătate față de câte erau în urmă cu trei ani, după mai multe fuziuni și achiziții, dar și ieșiri de pe piață. Ciprian Botea
Ansambluri rezidențiale: construite, dar nevândute
Construcția de locuințe a intrat pe o pantă puternic descendentă după căderea comunismului, astfel că la sfârșitul anilor ’90 cele mai mari proiecte rezidențiale noi erau reprezentate de câte un proiect “închis” de vile sau câte un bloc cu câteva apartamente în zone cu tradiție, precum Dorobanți sau Aviatorilor. Unul dintre pionierii conceptului de “ansamblu rezidențial” pe piața locală a fost omul de afaceri Dan Ioan Popp, dar primele proiecte private integrate, cu peste 300 de apartamente, au fost finalizate abia în perioada 2005-2006, în Militari (Quadra Place) sau pe șoseaua Ștefan cel Mare (Central Park). Atrași de ideea locuirii în apartamente noi, frumos colorate, clienții au început să cumpere locuințe încă din stadiul de proiect, fapt ce a determinat investitorii să cumpere terenuri pentru dezvoltarea a 100.000 de locuințe noi doar în București și împrejurimi, dar doar o mică parte a acestora au devenit realitate. Peste 10.000 de apartamente noi au fost finalizate în București în ultimii ani, dar dezvoltatorii au rămas cu o bună parte dintre acestea nevândute. Printre cele mai mari proiecte finalizate se numără Răsărit de Soare, Asmita Gardens, Militari Residence, Doamna Ghica Plaza, Green City, Rose Garden, Cosmopolis, InCity, Greenfield sau Cartierul Latin, cu peste 500 de locuințe fiecare. Cristi Moga
Eoliene: noua ordine mondială a energiei verzi
La începutul anilor 2000, energia verde era doar un concept pentru piața locală, în afară de microhidrocentrale neexistând nicio altă unitate care să poată transforma în electricitate surse regenerabile, așa cum sunt vântul sau soarele. La finalul anului 2010, România încheie însă primul an de boom în ceea ce privește parcurile eoline, cuvântul MW devenind cel puțin la fel de celebru ca hectarul din anii exploziei imobiliare din anii 2007-2008. Pașii făcuți în sensul definitivării unui cadru legislativ pentru sprijinirea acestor investiții, dar și obligațiile privind ponderea energiei regenerabile în consumul total pe care România și-a asumat-o la nivel european sunt doar câțiva dintre factorii care au dus la creșterea semnificativă a acestui tip de proiecte. Astfel, potrivit celor mai recente date, anul acesta vor fi montați 464 MW în parcuri eoliene, ceea ce presupune instalarea a circa 200 de turbine și investiții de 800 de milioane de euro. Deși saltul față de 2009 este uriaș, anul trecut fiind montați numai 14 MW, pentru 2011 prognozele cele mai prudente sunt și mai mari: 500 de turbine, 2 miliarde de euro investiții și 1.165 MW instalați. Toți în Dobrogea. Roxana Petrescu
Hipermarketuri: francezii de la Carrefour au pus primii piciorul în România. I-au urmat cei de la Cora
Istoria hipermarketurilor în România începe să se scrie în 2001, când grupul francez Carrefour intra pe piața locală. Până atunci, singurul nume mare din retailul alimentar prezent pe piața locală era Metro, care deținea magazine de tipul cash & carry. În primul an al noului mileniu, Carrefour deschidea în luna iunie, în urma unei investiții de 35 de milioane de euro, magazinul Carrefour Militari. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Comerțului, compania Carrefour România obținea la sfârșitul anului 2001 afaceri de 114 milioane de lei noi. Pierderea companiei era de circa 12,7 milioane de lei noi. În 2003 aveau să se deschidă următoarele hipermarketuri din România. Două grupuri franceze, Carrefour și Cora, deschideau fiecare câte un magazin. Astăzi, pe piața hipermarketurilor există cinci jucători – Auchan, Cora, Kaufland, Real și Hypermarket Carrefour -, care au împreună peste 100 de magazine. Piața a fost evaluată în 2009 la 3,3 miliarde de euro, în creștere cu 14% față de anul anterior, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piață PMR Publications. Cristina Roșca