Unii dintre politicienii români au pus opoziția Franței față de aderarea României la Schengen pe seama neonorării unor promisiuni privind unele contracte comerciale. Însă nimic nu a fost lămurit nici la o zi după decizia Parisului și a Berlinului de a bloca intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.
Declarațiile președintelui Traian Băsescu, anume că România nu va accepta să fie discriminată nici măcar de cele mai mari puteri ale UE – Franța și Germania -, cu referire la refuzul Parisului și al Berlinului de a accepta țara în Schengen nu și-au găsit ieri explicația. Ce înseamnă, practic, această amenințare? Imposibil de spus în acest moment. Consilierul său pe probleme europene, fostul comisar european, Leonard Orban, este mai ponderat. El a admis, într-un interviu pentru RFI, că nu există un “plan B” față de aderarea la Schengen.
Dar dincolo de declarații politice de uz intern, la București s-a creat un curent negativ. De la președintele socialist, François Mitterand, care, în 1997, înaintea summit-ul Alianței Nord-Atlantice de la Madrid, s-a opus aderării României la NATO în primul val, nicio administrație a Franței nu a fost atât de potrivnică față de “sora ei mai mică”. Care este explicația unei atât de bruște schimbări?
Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, a vorbit – fără a dori să dea detalii – că ar fi vorba despre niște contracte comerciale promise de Băsescu lui Sarkozy care nu au fost finalizate. Totul a fost lăsat de demnitar la nivel de speculație. Ce se știe însă este că Sarkozy a insistat ca România să construiască reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă cu firma franceză Areva, iar Bucureștiul nu a răspuns afirmativ.
În alți termeni, dar legat tot de contracte comerciale, senatorul PSD Titus Corlățean a susținut că schimbarea Franței se datorează faptului că firmei franceze Vinci (care ar fi trebuit să construiască autostrada Comarnic-Brașov, dar s-a retras în urmă cu câteva luni) i s-ar fi cerut mită – acuzație cu trimitere la presupusa corupție din partidul de guvernământ. Dincolo de aceste acuzații însă, și puterea, și opoziția au susținut că României i s-a făcut o nedreptate.
Politicienii din Vest au tăcut, dar presa a relatat pe larg și a susținut că României și Bulgariei li s-a trântit ușa în nas.