Situația critică în care se află Grecia la un an după ce a primit de la UE și FMI un ajutor financiar în valoare de 110 miliarde de euro scoate în evidență problemele pe care țara le are în ceea ce privește implementarea condițiilor de bailout stabilite cu cei doi creditori, scrie Financial Times.
Deficitele de venituri bugetare înregistrate lunar, combinate cu întârzierile legate de operarea reducerilor de cheltuieli publice și ale planului de privatizare în valoare de 50 de miliarde de euro, au împiedicat Grecia să-și realizeze obiectivele convenite cu UE și FMI.
În cadrul reuniunii informale a miniștrilor de finanțe din zona euro din Luxemburg ce a avut loc la finalul săptămânii trecute, ministrului grec de finanțe George Papaconstantinou i s-a cerut să-și intensifice eforturile pentru implementarea programului de privatizare pus la punct în luna februarie, urmărind în același timp măsurile de combatere a evaziunii fiscale și reformele structurale.
Totuși, planul de privatizare se lovește de obstacole de ordin juridic și administrativ, similare celor care au stat în calea eforturilor anterioare de a concesiona terenuri de stat pentru turism, cât și de o opoziție fermă din partea sindicatelor din sectorul public.
Sindicatele au reușit de asemenea să încetinească ritmul reformelor convenite cu UE și Fondul Monetar Internațional în privința reducerilor de costuri și sporirii eficienței, planurile de fuziune și închidere a mai multor sute de organizații de stat fiind amânate. Sindicatele pregătesc o nouă grevă generală în această săptămână.
Oficialii europeni cred că un program de privatizare reușit, ce ar putea aduce fonduri noi echivalând cu peste 20% din PIB până în 2015, dublat de ajutor financiar suplimentar, ar putea disipa temerile privitoare la alocarea de noi fonduri Greciei.