Acestea sunt calculate doar pentru proiectele care implică un proces de achiziție publică, întrucât blocarea transmiterii facturilor a fost decisă pentru aceste proiecte care reprezintă însă 80% din total.
Astfel, în luna iulie, prima după suspendarea transmiterii facturilor la Bruxelles, statul a fost nevoit să suplinească lipsa rambursărilor de la UE cu ajutorul unor fonduri de 40 de milioane de euro.
Dobânda aferentă acestei sume se ridică la 2 milioane de euro, având în vedere o dobândă medie de 5%.
În august plățile făcute de autorități în locul Bruxellesului s-au ridicat la 56 de milioane de euro, dobânda plătită băncilor fiind de 2,8 milioane de euro.
La sfârșitul lui septembrie rambursările lunare făcute de Guvern au totalizat 64 de milioane de euro, bani care corespund unei dobânzi de 3,2 milioane de euro. Per total, în perioada iulie-septembrie rambursările susținute cu bani de la bugetul de stat au totalizat 160 de milioane de euro. Dobânda totală pentru aceste trei luni costă statul român circa 8 milioane de euro.
Pe lângă costurile directe ale dobânzilor plătite în această perioadă după sistarea plăților de la UE, un al doilea efect negativ este frânarea absorbției în această perioadă.
Cătălin Vătafu, șef al Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, a admis, la un moment dat că, în contextul nefavorabil al rapoartelor de audit ale Comisiei Europene, funcționarii din cadrul autorităților de management au procesat mai lent cererile de rambursare trimise de beneficiari.
Dacă înainte de raportul de audit al Comisiei Europene plățile medii totale pe fonduri UE în primele șase luni ale acestui an se ridicau la 150 de milioane de euro/lună, din iulie media a coborât cu 50 de milioane de euro.