Suma totală din fondurile structurale și de coeziune aflată sub riscul dezangajării automate de fonduri UE a scăzut așadar la 6,1 mld. euro la sfârșitul lui aprilie, față de 6,5 mld. euro la începutul anului, dar este extrem de puțin.
Dezangajarea automată înseamnă următorul lucru: fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi ani. Această regulă este cunoscută sub numele de regula „NĂ2“ – N fiind anul în care sunt alocate fondurile, la care se adaugă încă doi. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă se deduce automat din suma totală alocată și se întoarce la bugetul total al UE – este pierdută definitiv de respectivul stat.
Este o situație grea pentru țările care au dificultăți în absorbția fondurilor – iar România este pe ultimul loc între statele UE, cu o absorbție (rambursări de la UE) de doar 13% (2,6 mld. euro) din totalul fondurilor de 19,6 mld. euro alocate între 2007 și 2013. În 2013 plafonul total de dezangajare este de 11,5 mld. euro, iar România a „angajat“ până la 30 aprilie 2013 (declarații de cheltuire a banilor și prefinanțări) doar 5,4 mld. euro, ceea ce înseamnă că din mai până în decembrie trebuie să „angajeze“ 6,1 mld. euro.
Cel mai dificil va fi pentru Programul Operațional Sectorial Transporturi, care trebuie să cheltuiască în acest an 1,7 mld. euro. Programul este blocat (presuspendat), ca și POS Creșterea Competitivității Economice, care în 2013 trebuie să cheltuiască 1 mld. euro din totalul de 2,5 mld. euro alocați programului. Pe POS T (4,5 mld. euro în total), România a transmis declarații de cheltuieli de doar 467 mil. euro (10,2%) și a primit rambursări de doar 295 mil. euro (6,4%).
Ministerul Fondurilor Europene condus de Eugen Teodorovici a refuzat să transmită ZF aceste date, deși ele sunt publice și de interes public. Reprezentanții ministerului au admis că aceste date sunt publice însă au spus că ele nu pot fi oferite ZF, care le-a obținut din alte surse.

Ele ascund lucruri complicate pe care ministerul nu le spune în întregime. MFE publică lunar rata de absorbție (rambursările de la UE în baza declarațiilor de cheltuieli transmise) și declarațiile de cheltuieli transmise, dar ele nu oferă imaginea de ansamblu a situației.
Iar aceasta este că în 4 luni din 2013, lucrurile au avansat extrem de încet, din procedura dezangajării fiind scoase doar 400 mil. euro, astfel că pericolul dezangajării plana la începutul lui mai asupra unor fonduri totale de 6,1 mld. euro.
Situația ar putea fi salvată parțial, dar nimic nu este sigur. La summitul UE din februarie șefii de state și de guverne au decis ca în cazul României și al Slovaciei perioada N+2 să fie extinsă la N+3, ceea ce ar „salva“ între 3,5 și 4 mld. euro, pentru că România ar mai beneficia de un an. Dar Comisia Europeană ezită să adopte o astfel de măsură.
Marți, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor a susținut: „În ceea ce privește România și Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două țări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-și consolida eforturile de reformare și de investiție“.
Dar Bruxellesul se teme că și alte țări care au o rată redusă de absorbție ar putea cere un tratament similar. Oricum, ceea ce decide Comisia urmează să fie aprobat de Consiliu și de Parlamentul European, ceea ce costă timp. Măsura ar putea fi adoptată spre toamnă, dacă nu apar probleme suplimentare (alte țări să dorească un tratament similar). O altă soluție examinată la Bruxelles este că sumele aflate în pericolul dezangajării să fie reportate în exercițiul financiar 2014-2020. Nimic nu este sigur nici aici.
În Conferința de presă de după summit-ul UE din 8 februarie când s-a decis extinderea NĂ2 la NĂ3 pentru România, președintele Traian Băsescu a susținut că prin acest aranjament, România evită dezangajarea a 4 miliarde de euro fonduri structurale în exercițiul financiar multianual 2007-2013.