Comisia Europeană (CE) a inclus mai multe proiecte energetice la care participă și România, între care AGRI și un gazoduct pe traseul Bulgaria – România – Ungaria – Austria, pe o listă de 250 de „proiecte de interes comun“ la nivelul UE, care pot beneficia de finanțare totală de aproape 6 miliarde euro în perioda 2014-2020.
Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru „infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020“, a anunțat ieri Comisia Europeană.
Astfel, proiectele care vizează Azerbaijan – Georgia – Romania Interconnector (AGRI) și sunt eligibile pentru fonduri europene includ gazoductul Constanța – Arad – Csanadpalota (Ungaria) și terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanța. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.
România este inclusă, de asemenea, în două seturi de proiecte în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale (Southern Gas Corridor).
UE vrea să finanțeze un set de proiecte de infrastructură de transport scalabilă, precum și echipamente pentru livrarea pe piața UE a minimum 10 mld. metri cubi pe an din regiunea Mării Caspice, prin Georgia și Turcia. Sunt posibile două rute, prin Europa de Sud-Est către Austria și prin Marea Adriatică către Italia, notează Comisia.
Astfel, ar putea beneficia de finanțare europeană în acest context un gazoduct care să lege UE de Turkmenistan prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan și Marea Caspică, o stație de pompare a gazului natural în Grecia, gazoductul Grecia – Albania – Italia (Trans -Adriatic Pipeline – TAP), un gazoduct Grecia-Italia prin Marea Adriatică (Interconectorul Turcia – Grecia – Italia – ITGI), precum și o conductă Bulgaria-România – Ungaria – Austria.
Gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria inclus de UE în lista proiectelor eligibile pentru fonduri europene prevede construcția unei conducte noi cu o lungime de 1.318 kilometri și o capacitate zilnică de livrare de 6,1 milioane metri cubi pe zi în Bulgaria, România și Ungaria, respectiv 52 milioane metri cubi în Austria. Capacitatea inițială de transport ar fi de 23 miliarde de metri cubi pe an.
Gazoductul TAP a fost ales în această vară de companiile care dezvoltă o exploatare de gaze la Șah Deniz (Azerbaidjan) ca rută de transport al gazelor naturale azere către Europa. Proiectul a concurat cu Nabucco Vest, în care era implicată și România, pentru livrarea în Europa a gazelor naturale din faza a doua a exploatării câmpului Șah Deniz. Nabucco Vest ar fi tranzitat Bulgaria, România, Ungaria și ar fi ajuns în Austria. Gazoductul ar fi avut o lungime de 1.315 kilometri și o capacitate de până la 24 miliarde metri cubi pe an.
Un alt set de proiecte de infrastructură energetică vizează o capacitate scalabilă de transport de gaze naturale din regiunea Caspicii (Azerbaidjan și Turkmenistan) către România și include construcția unui gazoduct submarin între Azerbaidjan și Turkmenistan (Trans-Caspian Gas Pipeline – TCP), modernizarea unei conducte între Azerbaidjan și Turcia (South-Caucasus Pipeline), precum și un gazoduct submarin care să lege Georgia de România (cunoscut în prezent sub numele White Stream).
Conexiunea dintre Georgia și România ar traversa o distanță de 1.250 de kilometri (din care 1.115 kilometri offshore) și ar avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi (16 miliarde de metri cubi pe an).
Printre proiectele incluse pe lista Comisiei se află și extinderea facilităților de înmagazinare ale companiei Depomureș, controlată de GDF Suez, de la 300 la 600 de milioane de metri cubi.
Comisia intenționează să susțină și integrarea regională a sistemului de tranzit de gaze naturale al României, precum și introducerea fluxului reversibil la stația de la Isaccea (Tulcea). Astfel, planurile prevăd lucrări la stația de măsurare a gazelor naturale Isaccea și modernizarea stației de comprimare Siliștea (Brăila). Proiectul implică, de asemenea, construcția unei conexiuni între conducta DN 1000 (Bulgaria) și sistemul național de transport din România, cu o capacitate zilnică de 14 milioane de metri cubi și posibilitatea de a măsura volumele de gaze naturale livrate în ambele direcții.
România este prezentă pe listă și cu proiecte pentru creșterea capacității de transport de energie electrică în cadrul unor seturi de proiecte cu Bulgaria și Serbia.
Astfel, în grupul de proiecte cu Bulgaria, România are inclusă construcția liniilor interne Cernavodă-Stâlpu, Gutinaș-Smârdan și Gădălin-Suceava. În cadrul setului de proiecte cu Serbia, România poate obține finanțare europeană pentru linia de interconexiune Reșița-Pancevo, precum și pentru liniile interne Porțile de Fier-Resița, Reșița-Timișoara/Săcălaz și Arad-Timișoara/Săcălaz.
Pentru ca un proiect să poată fi inclus în listă, acesta trebuie să ofere beneficii semnificative pentru cel puțin două state membre, să contribuie la integrarea pieței și la intensificarea concurenței, să sporească siguranța aprovizionării și să reducă emisiile de CO2, a arătat ieri ComisiaEuropeană.
Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de acordare a autorizațiilor și execuția proiectelor. Lista proiectelor de interes comun va fi actualizată la fiecare doi ani, pentru a include noile proiecte necesare și a le elimina pe cele învechite.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.10.2013