Ce propun Finantele pentru integrare

Intarirea disciplinei financiare, accelerarea privatizarii in domeniul energetic si bancar, simplificarea legislatiei fiscale sunt o parte dintre masurile pe care Romania trebuie sa le indeplineasca pentru a avea o economie de piata functionala, apreciaza Ministerul Finantelor Publice.
Colectivul de Studii si Analiza Macroeconomica (CSAM) din cadrul Ministerului Finantelor a realizat un studiu prin care recomanda aceste actiuni pentru atingerea criteriilor economice de la Copenhaga privind integrarea in Uniunea Europeana.
In cadrul Consiliului European care a avut loc la Copenhaga in 1993, statele membre au stabilit o serie de criterii economice si politice pentru tarile care doresc sa se integreze in Uniune.
Conditiile sunt cunoscute sub numele de “Criteriile de la Copenhaga” si includ stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, aplicarea legilor, apararea drepturilor omului si ale minoritatilor.
In ceea ce priveste economia, un stat care doreste sa se integreze trebuie sa aiba o economie de piata functionala care sa poata concura cu fortele pietei unice.
O alta conditie este ca tarile candidate sa poata sa isi asume obligatiile care rezulta din integrare in ceea ce priveste obiectivele de uniune politica, economica si monetara.
De asemenea, statele candidate urmeaza sa isi reformeze institutiile administrative pentru ca acestea sa poata aplica in mod adecvat legislatia comunitara.
Potrivit studiului CSAM, asigurarea unei cresteri economice sustenabile pe termen mediu si lung reprezinta o conditie esentiala pentru indelinirea criteriilor economice.
In acest sens, trebuie mentinuta o politica fiscal-bugetara stricta, prin reducerea arieratelor, eliminarea facilitatilor fiscale distorsionate si mentinerea unui cadru fiscal stabil si transparent. In plus, este necesar ca politica salariala in sectorul de stat sa se incadreze in tintele specifice privind fondul de salarii si numarul de salariati convenite cu Fondul Monetar International (FMI).
Un element slab al politicilor economice ale Romaniei este disciplina fiscala precara, care afecteaza mecanismele de functionare a preturilor in economie, mentioneaza studiul CSAM.
In prezent, preturile reglementate reprezinta 20,4% din cosul de consum, in timp ce in Bulgaria acest nivel a scazut la 13,2%. In consecinta, tarifele la energie, electricitate si gaze naturale trebuie atent monitorizate si aliniate la cele mondiale pentru a nu mai cauza pierderi intreprinderilor din domeniu.
Raportul Ministerului Finantelor mentioneaza anul 2001, cand intarzierea ajustarii preturilor reglementate a determinat cresterea deficitului de cont curent, ceea ce a dus ulterior la masuri de reechilibrare a pozitiei externe.
O alta actiune necesara pentru constituirea unei economii de piata functionale este restructurarea economiei reale prin cresterea ponderii sectorului privat.
In Romania, contributia sectorului privat la formarea produsului intern brut, era, la sfarsitul anului trecut, de 67,1%. Bulgaria a consemnat, in 2001, un nivel de 71,7%.
Alte initiative pe care studiul le recomanda in privinta reformelor structurale sunt manifestarea unui angajament ferm al Guvernului, stabilitatea si transparenta cadrului legislativ in domeniul privatizarii, accelerarea privatizarii sectorului energetic si intarirea disciplinei financiare la toate nivelurile, pentru ca eforturile de privatizare, restructurare sau faliment sa fie transferate in economia reala.
Raportul propune si masuri pentru imbunatatirea mediului de afaceri, cum ar fi aplicarea procedurilor legale privind falimentul, simplificarea si transparenta legislatiei fiscale, clarificarea drepturilor de proprietate si simplificarea procedurilor de autorizare a comerciantilor prin imbunatatirea functionarii Birourilor Unice.
In domeniul financiar-bancar, CSAM recomanda continuarea privatizarii BCR, implementarea cadrului de reglementare a sectorului, dezvoltarea sectorului financiar nebancar si majorarea capitalizarii Bursei de Valori Bucuresti si a pietei Rasdaq.
Studiul cuprinde si masuri de reducere a dependentei ratei de profitabilitate a bancilor de diferenta mare intre dobanzile active ( la credite -n.r.) si cele pasive (la depozite -n.r.), precum si reducerea ratei dobanzii si a inflatiei pentru crearea perspectivelor de creditare pe termen mediu si lung.
Pentru ca Romania sa poata face fata fortelor concurentiale din UE, studiul recomanda imbunatatirea sistemului educational si a celui de sanatate prin majorarea sumelor alocate de la buget, cresterea duratei obligatorii de scolarizare si dezvoltarea sistemului educational particular.
In perioada 12-13 decembrie, UE va organiza la Copenhaga un summit in cadrul caruia vor fi finalizate oficial negocierile cu zece state candidate. De asemenea, la reuniune reprezentantii UE ar putea anunta o data pentru aderarea Romaniei si Bulgariei.