Monedele tind să nu mai constituie instrumente de refugiu, în condițiile în care Elveția și Japonia intervin pe piețele valutare, în timp ce volumele ridicate ale datoriilor din Statele Unite și Europa subminează ratingurile de credit, scrie Bloomberg.
Monedele care ar putea avea cel mai mult de câștigat de pe urma acestui context sunt coroana norvegiană și dolarul australian și cel neozeelandez. Toate cele trei țări au datorii de sub 48% din PIB, comparativ cu aproximativ 60% în Statele Unite, 77% în Marea Britanie și 79% în Germania.
“Investitorii se feresc de euro și dolar și au alternative ca dolarul australian și neozeelandez, coroana suedeză și norvegiană”, declară Christoph Kind din cadrul Frankfurt Trust.
Australia și Noua Zeelandă profită de cererea de materii prime din China. Exporturile de produse ca lâna, cheresteaua și laptele reprezintă aproximativ 30% din economia neozeelandeză.
Norvegia a înregistrat cel mai mare excedent guvernamental din rândul oricărei țări cu rating AAA anul trecut, de 10,5% din PIB.
Țara este al șaptelea mare exportator de petrol al lumii.
Aurul are de asemenea de câștigat în acest context. Prețul aurului a urcat peste 1.700 de dolari pe uncie (54,6 dolari/gram) pentru prima dată după ce S&P a redus ratingul de credit al Statelor Unite.
În acest an prețul aurului a avansat cu 21%, fiind în creștere pentru al 11-lea an consecutiv, în condițiile în care criza datoriilor suverane și ritmul fragil de redresare economică sporesc cererea de plasamente de siguranță.
În timp ce George Soros și-a vândut cea mai mare parte a deținerilor de aur în primul trimestru, John Paulson continuă să fie cel mai mare investitor în cel mai mare fond bazat pe aur tranzacționat la bursă.
“Într-o perioadă în care investitorii sunt nesiguri în privința monedelor, în privința acțiunilor, singurul loc în care-și pot plasa banii este aurul”, declară Gavin Wendt, director în cadrul Mine Life Pty.