Președintele Asociației “Salvați Bucureștiul”, Nicușor Dan, spune că după 1989 au fost consolidate 26 de clădiri, numarul fiind infim față de cele aproximativ 2.000 de clădiri încadrate ca având risc seismic, iar multe din imobilele noi au mai multe etaje față de cele prevăzute de autorizații.
“Câteva mii de bucureșteni riscă să moară în cazul unui cutremur de intensitatea celui din 4 martie 1977. O estimare exactă nu este posibilă pentru că o mulțime de date importante nu există”, declară președintele ONG-ului, într-un comunicat remis, duminică, 4 martie, la împlinirea a 35 de ani de la cutremurul din 1977.
În opinia lui Nicușor Dan, există trei tipuri de date relevante în protejarea clădirilor la riscul seismic. În ce privește “Harta de hazard seismic”, aceasta trebuie să conțină, pentru fiecare zonă a orașului, analiza mișcării seismice a terenului. Cu privire la “vulnerabilitatea seismică a clădirilor”, în opinia lui Nicușor Dan, constituie analiza riscului care ține de structura de rezistență a clădirii. Iar “Harta de risc seismic” combină informația din cele două baze de date precedente, analizând riscul seismic al fiecărei clădiri în parte.
Ce blocuri s-au construit în București după cutremurul din 1977
Țările cu risc seismic au realizat baze complete de date cu aceste informatii de cativa zeci de ani. De exemplu Istambulul a realizat în 2002, în colaborare cu Japan International Cooperation Agency (JICA), o bază completa de date, afirmă Nicușor Dan, candidat pentru funcția de primar al Capitalei.
În cazul Bucureștiului, spune Nicușor Dan, nu exista o hartă de hazard seismic, fiind luată în considerare doar o medie a accelerației de vârf a terenului pentru întreg orașul. Nu există o analiză completă a clădirilor cu risc seismic. Au fost verificate doar câteva mii de clădiri, în special clădirile înalte construite înainte de 1945. Neexistând harta de hazard seismic, estimarea de risc seismic se face aproiximativ, luând în calcul valoarea medie pentru București.
În ce privește consolidarea clădirilor cu risc seismic, Nicușor Dan indică site-ului Primăriei municipiului București, potrivit căruia, după 1989 au fost consolidate 26 de clădiri.
Numarul cladirilor consolidate este infim fata de cele aproximativ 2000 de cladiri incadrate ca avand risc seismic. Asa cum am aratat in sectiunea precedenta, numarul cladirilor cu risc seismic este mai mare decat 2000, intrucat analiza nu a fost finalizata.
Conform Ordonantei Guvernului 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, exista fonduri alocate de la bugetul statului si de la bugetele locale pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic. Lucrarile sunt platite de primarii, iar proprietarii trebuie sa le ramburseze in 25 de ani in rate fara dobanda dupa terminarea lucrarilor.
Motivele pentru care in ciuda fondurilor existente cladirile cu risc seismic nu se consolideaza sunt: Ordonanta 20/1994 obliga proprietarii sa-si consolideze cladirile, dar nu impune sanctiuni daca acestia nu o fac; în ciuda miilor de apartamente pe care le poseda (si a caror lista nu a fost niciodata facuta publica), Primaria Municipiului Bucuresti nu a organizat un fond de apartamente de tranzit in care sa poata sa mute proprietarii carora le consolideaza locuintele; locatarii nu au incredere in proiectele de consolidare propuse de Primarie.
Despre clădirile noi, Nicușor Dan spune că există risc seismic și la clădiri construite după 1990, din mai multe cauze. “Nerespectarea legii în construcții. Există un procent important de cladiri care au mai multe etaje decăt cele prevăzute de autorizație. Prin urmare structura de rezistență a construcției nu este adaptată construcției finale. De exemplu, construcția din Calea Dudești nr. 94, care a pornit cu o autorizație pentru șase etaje și a sfârșit prin a avea zece etaje”, arată sursa citată.
Liderul “Salvați Bucureștiul” susține că nu există o estimare exactă a procentului de construcții ilegale din București. Conform unei adrese a Inspectoratului de Stat în Construcții, jumătate din documentațiile de urbanism verificate sunt ilegale. “Putem presupune ca jumătate din construcțiile noi din București sunt ilegale”, afirmă Dan.
El spune că nu trebuiau ignorate condițiile terenului la eliberarea autorizației de construire. “Mai multe blocuri construite în Parcul Prisaca Dornei sunt construite pe o fostă groapa de gunoi. Existența hărții de hazard seismic pomenită ar elimina astfel de situații”, declară Nicușor Dan, adăugând că nu ar trebui să lipsească un control temeinic al Inspectoratului de Stat în Construcții asupra respectării proiectelor tehnice și asupra materialelor folosite.
Seismul din 1977 s-a produs la ora 21.22, având efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a făcut în timp de aproximativ 56 de secunde 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost aproximativ 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.