Creșterea costului de creditare al Italiei a “mușcat” din încrederea deja zdruncinată a investitorilor, iar turbulențele de pe piețele internaționale nu au întârziat să se simtă. Deși cutremurul provocat de Italia a lovit în “inima” regiunii, oficialii europeni amână luarea unei decizii și așteaptă desemnarea noului guvern italian înainte de a veni cu un plan concret de remediere a situației.

Analiștii Financial Times consideră că pe viitor am putea asista la unul din următoarele scenarii:

Scenariul 1: Planul actual – reducerea datoriilor Italiei și stimularea creșterii economice – are succes

Oficialii UE și majoritatea analiștilor convin că situația economică a Italiei, deși îngrijorătoare, este mult mai bună decât cea a Greciei sau a altor state din zona euro care primesc bailout-uri. Nivelul datoriei publice este ridicat, dar deficitele bugetare anuale sunt mici, sectorul bancar este sigur, iar economia este mare și diversificată.

Pentru a se asigura că Italia va implementa reformele necesare, oficialii europeni au forțat Roma să accepte o monitorizare atentă din partea UE și FMI.

Scenariul 2: FMI sau fondul EFSF vor acorda Italiei o linie de credit de siguranță

Măsura a fost oferită premierului Silvio Berlusconi la summit-ul G20 de la Cannes, dar a fost refuzată. FMI sau Fondul european de stabilitate financiară (EFSF) ar urma să acorde Italiei un credit limitat, între 50 mld. euro și 80 mld. euro, dar Italia va trebui să îndeplinească o serie de condiții. Măsura ar rezolva problema creditării pe termen scurt și ar da credibilitate planului de austeritate care va fi implementat de guvernul italian.

Pe de altă parte, mutarea ar da investitorilor senzația că problemele Italiei sunt mult mai grave decât s-a crezut inițial și ar încuraja comportamentul speculativ de pe piețe. În plus, ajutorul nu ar putea acoperi decât a șasea parte din cei 300 mld. euro de care Italia are nevoie anul următor.

Scenariul 3: Dacă situația se agravează, Italia va primi un bailout

Dacă planul va urma modelele anterioare, UE și FMI vor lua asupra lor povara datoriilor Italiei, până când încrederea cu privire la capacitatea Italiei de a-și achita propriile datorii va fi restabilită. Problema este însă dimensiunea datoriei italiene. În timp ce o țară mică, precum Grecia, are nevoie de 130 mld. euro pentru a-și acoperi nevoile de creditare pentru trei ani, Italia are nevoie de aceeași sumă pentru doar șase luni.

De unde ar putea fi strânsă această sumă? Cel mai probabil, prin intermediul EFSF sau FMI, dar cele două instituții nu au resurse suficiente.

EFSF mai are rezerve de doar 250 mld. euro, din care se scade contribuția Italiei de 139 mld. euro. Așadar, ar putea credita Italia cu doar 110 mld. euro.

Oficialii FMI au declarat că dispun de doar 300 mld. euro, mult prea puțin pentru a finanța Italia. În plus, statele emergente nu vor fi de acord cu o astfel de măsură.

Scenariul 4: BCE să devină creditor de ultimă instanță a zonei euro

Dacă va fi împuternicită să garanteze datoriile Italiei, BCE va putea interveni pe piață pentru a cumpăra obligațiunile Italiei și se va asigura astfel că Roma se va putea împrumuta la rate acceptabile pe viitor.

Totuși, Germania se opune unei “finanțări monetare” și o astfel de măsură este interzisă prin Tratatul de la Lisabona, legea care guvernează instituțiile europene. Mai mult, unii analiști apreciază că nici resursele BCE nu sunt suficiente pentru a calma piețele financiare.