România a revenit în 2013 pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990, iar surplusul s-a menținut în primele șapte luni din acest an, după ce înainte de izbucnirea crizei economice mondiale s-au înregistrat deficite de cont curent record, de peste 10% din PIB.
Contul curent reflectă relația economiei României cu exteriorul, incluzând intrările și ieșirile de bunuri și servicii, de venituri și transferurile curente (banii trimiși de românii care lucrează în străinătate și fondurile europene).
Dacă în 2008 – anul cu cea mai mare creștere economică, de 7,3% – România avea un deficit de cont curent de 11,6% din PIB (16 mld. euro), anul trecut deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, la 5 mld. euro, pentru prima oară în ultimii 10 ani. Pentru 2013 analiștii și-au ajustat prognozele pentru deficitul de cont curent în jur de 1% din PIB, fără să fie exclusă posibilitatea de a avea excedent pe întregul an.
Ce spun analiștii despre evoluția contului curent
Eugen Sinca, analist-șef la BCR
Credem că România va termina 2013 cu un excedent de cont curent de aproximativ 100 mil. euro, ceea ce reflectă pe de o parte îmbunătățirea exporturilor de bunuri și servicii, iar pe de altă parte situarea investițiilor și consumului la niveluri scăzute ca urmare a lipsei finanțării externe. Probabil că din 2014 vom reveni la deficite de cont curent minore, de 1-2 miliarde de euro pe an, în paralel cu revigorarea cererii interne. Scăderea comerțului retail și a lucrărilor de construcții din primele șapte luni ale anului este o expresie a încrederii scăzute a consumatorilor români, a restrângerii finanțărilor private pentru noi investiții și a întârzierilor în atragerea de fonduri europene.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank
Excedentul din prima parte a anului a fost o veste mai degrabă proastă. Structural, România nu este în poziția de a avea excedent de cont curent. Putem avea excedent de cont curent doar dacă economia se ajustează foarte mult și creșterea economică este foarte mică sau avem scădere economică. Nu poți să ai și excedent de cont curent, și creștere economică rapidă când economia nu are economisire internă prea mare pentru a putea susține investiții mari fără a face apel la economisire externă. Ca să avem creștere economică rapidă trebuie să trăim cu deficit de cont curent, pentru a acoperi diferența dintre economisire și investire. Economisirea internă nu este suficientă pentru a acoperi necesarul de investiții. Estimăm pentru 2013 un deficit de cont curent de aproximativ 1% din PIB.
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Țiriac Bank
La șapte luni, aproximativ 63% din ajustarea contului curent a fost creată de reechilbrarea balanței comerciale a bunurilor. Deși deficitul comercial de bunuri a scăzut cu 55% an la an, această scădere a fost creată mai degrabă de factori conjucturali decât de o reechilibrare fundametală a economiei. Pentru anul 2013, anticipăm că balanța contului curent va consemna un deficit de 0,6% din PIB, urmat de un deficit de 1,1% din PIB în anul 2014. Însă există riscul că o accelerare a procesului de dezintermediere financiară sau ieșiri substanțiale de investiții de portofoliu ar putea induce o ajustare forțată a balanței de plăți și, implicit, o depreciere a leului în raport cu euro.
Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank
Surplusul de cont curent înregistrat în prima parte a anului este în primul rând rezultatul reducerii deficitului de balanță comercială ca urmare a îmbunătățirii cererii externe în contextul deteriorării cererii interne. Balanța din sectorul serviciilor s-a îmbunătățit, de asemenea, în prima jumătate a anului, în principal datorită serviciilor de transport care au fost susținute de creșterea exporturilor de bunuri. Considerăm că per total 2013 România va înregistra un deficit de cont curent în contextul în care surplusurile înregistrate de balanța transferurilor curente și a serviciilor nu vor fi suficient de mari încât să acopere deficitul comercial și al veniturilor. Însă estimăm că deficitul va fi în jur de 1,6% din PIB