Constructorii sunt sceptici in ceea ce priveste succesul
viitoarelor contracte de infrastructura in concesiune, atata timp
cat legislatia este neclara. Proiectele PPP pot fi realizate in
prezent in baza Ordonantei de urgenta nr. 34/2006, despre care
avocatii afirma ca nu este completa.
“Trebuie creat un cadru mai atractiv pentru proiectele in
parteneriat public-privat, pentru ca finantarile publice nu vor fi
suficiente pentru a sustine piata constructiilor, mai ales in
cadrul actual de criza”, spune Laurentiu Plosceanu, presedintele
Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
Dragos Apostol, asociat senior in cadrul departamentului de
infrastructura si PPP al firmei de avocatura NNDKP, sustine ca nu
legislatia este motivul principal pentru care in Romania exista
atat de putine proiecte PPP.
“Cadrul normativ actual (Ordonanta Guvernului nr. 34/2006) nu
mentioneaza in mod expres parteneriatul public-privat ca specie
distincta de contracte, dar a spune ca in Romania nu exista
actualmente un cadru normativ care sa permita realizarea
proiectelor de parteneriat public-privat este exagerat”.
Totusi, Apostol sustine ca legislatia relevanta trebuie sa fie cat
se poate de clara, apropiata institutiilor si practicilor europene
consacrate cu care investitorii sunt familiarizati. “Orice
ambiguitate legislativa privind chestiuni sensibile – precum
regimul juridic al investitiilor rezultate, dreptul de proprietate,
regimul fiscal aplicabil si altele similare – pot face diferenta
atunci cand vine vorba de decizia de a investi in Romania in
proiecte PPP”
Riscul de tara este prea mare
Pe de alta parte, Matei Florea, partener in cadrul firmei de
avocatura Schoenherr si Asociatii sustine ca atata timp cat riscul
de tara al Romaniei este perceput foarte crescut, in lipsa unui
ajutor substantial din partea guvernului (credit enhancement
instruments), bancile comerciale nu vor finanta proiecte mari de
PPP.
“Cheia este sa imbunatatim riscul de tara al Romaniei (perceput la
nivel international) pana la un nivel la care finantarea de
proiecte (project finance) sa fie posibila/viabila si sa existe
disponibile instrumente de garantare impotriva fluctuatiilor de
curs valutar (de obicei veniturile unui PPP sunt in moneda locala –
RON)”, explica Florea.
Avocatii atrag atentia ca normele romanesti se concentreaza
exclusiv asupra procedurilor pentru incheierea unui parteneriat
intre autoritati si investitor, dar nu asigura coordonarea cu
prevederi legale asupra administrarii domeniului public sau a
exproprierilor.
In majoritatea cazurilor, concesiunea unor servicii sau lucrari
presupune ca investitorul concesioneaza si bunuri aflate in
domeniul public si ca este necesara exproprierea unor terenuri
pentru a executa lucrarile sau serviciile care au fost
concesionate. “In practica apar adeseori probleme legat de modul in
care investitorul trebuie sa preia de la autoritatea concedenta
administrarea bunurilor din domeniul public. In alte situatii,
pregatirea prin expropriere a terenurilor pe care se va efectua
investitia este total separata de parteneriatul public privat, desi
reprezinta un pas esential pentru implementarea cu succes a
parteneriatului”, sustine Florea.