Constructorii sunt sceptici in ceea ce priveste succesul viitoarelor contracte de infrastructura in concesiune, atata timp cat legislatia este neclara. Proiectele PPP pot fi realizate in prezent in baza Ordonantei de urgenta nr. 34/2006, despre care avocatii afirma ca nu este completa.

“Trebuie creat un cadru mai atractiv pentru proiectele in parteneriat public-privat, pentru ca finantarile publice nu vor fi suficiente pentru a sustine piata constructiilor, mai ales in cadrul actual de criza”, spune Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
Dragos Apostol, asociat senior in cadrul departamentului de infrastructura si PPP al firmei de avocatura NNDKP, sustine ca nu legislatia este motivul principal pentru care in Romania exista atat de putine proiecte PPP.

“Cadrul normativ actual (Ordonanta Guvernului nr. 34/2006) nu mentioneaza in mod expres parteneriatul public-privat ca specie distincta de contracte, dar a spune ca in Romania nu exista actualmente un cadru normativ care sa permita realizarea proiectelor de parteneriat public-privat este exagerat”.
Totusi, Apostol sustine ca legislatia relevanta trebuie sa fie cat se poate de clara, apropiata institutiilor si practicilor europene consacrate cu care investitorii sunt familiarizati. “Orice ambiguitate legislativa privind chestiuni sensibile – precum regimul juridic al investitiilor rezultate, dreptul de proprietate, regimul fiscal aplicabil si altele similare – pot face diferenta atunci cand vine vorba de decizia de a investi in Romania in proiecte PPP”

Riscul de tara este prea mare

Pe de alta parte, Matei Florea, partener in cadrul firmei de avocatura Schoenherr si Asociatii sustine ca atata timp cat riscul de tara al Romaniei este perceput foarte crescut, in lipsa unui ajutor substantial din partea guvernului (credit enhancement instruments), bancile comerciale nu vor finanta proiecte mari de PPP.
“Cheia este sa imbunatatim riscul de tara al Romaniei (perceput la nivel international) pana la un nivel la care finantarea de proiecte (project finance) sa fie posibila/viabila si sa existe disponibile instrumente de garantare impotriva fluctuatiilor de curs valutar (de obicei veniturile unui PPP sunt in moneda locala – RON)”, explica Florea.
Avocatii atrag atentia ca normele romanesti se concentreaza exclusiv asupra procedurilor pentru incheierea unui parteneriat intre autoritati si investitor, dar nu asigura coordonarea cu prevederi legale asupra administrarii domeniului public sau a exproprierilor.
In majoritatea cazurilor, concesiunea unor servicii sau lucrari presupune ca investitorul concesioneaza si bunuri aflate in domeniul public si ca este necesara exproprierea unor terenuri pentru a executa lucrarile sau serviciile care au fost concesionate. “In practica apar adeseori probleme legat de modul in care investitorul trebuie sa preia de la autoritatea concedenta administrarea bunurilor din domeniul public. In alte situatii, pregatirea prin expropriere a terenurilor pe care se va efectua investitia este total separata de parteneriatul public privat, desi reprezinta un pas esential pentru implementarea cu succes a parteneriatului”, sustine Florea.