Se spune despre China că este prezentă peste tot unde există clienți. Dar se mai spune despre China că e țara unde au loc transferuri misterioase de la companii care dețin know-how la companii care vor acele informații sau, cel puțin, aceasta este părerea generală a celor mai influenți oameni de afaceri din Germania, scrie BBC News.
Artur Fischer, director al bursei de valori de la Berlin, este unul dintre oamenii de afaceri care “s-a fript” cu China. “Le-am oferit descrierea produsului pe care ni-l dorim – toate fotografiile și resursele informaționale pe care aveam de gând să le valorificam pentru a vinde produsul aici, în Germania”, își amintește Fischer despre parteneriatul cu China. “Le-am cerut să fabrice componentele. Ei au făcut acest lucru, dar după jumătate de an ne-au prezentat foarte mândri propriul lor produs, pe care plănuiseră să-l vândă în Germania. Era o copie fidelă a produsului nostru. Ne-au luat fotografiile, descrierile, totul.”
Fischer a fost cu precădere impresionat de faptul că “nu au avut nicio remușcare”, spune el. “Ne-au prezentat în mod deschis ce aveau de gând să facă, astfel că se putea trage concluzia că aveau permisiunea de a se înscrie în competiție cu noi.” Cum explică omul de afaceri acest lucru? “Cultura este diferită”, spune el. “Au făcut bani producând pentru noi, iar următorul pas a fost decizia de a intra în competiție cu noi. Pentru ei, aceasta este o afacere normală.”
Mai este și cazul Berliner Seilfabrik, care produce frânghii de cățărare pentru locurile de joacă. Deși pare că în acest domeniu nu este nevoie de o tehnologie avansată, în realitate sunt necesare multe cercetări și investiții. Și pentru că siguranța este principiul fundamental al construirii parcurilor de joacă pentru copii, compania germană depune eforturi mari pentru a obține materialele cele mai potrivite în vederea minimizării pericolelor.
“Ne dorim să vindem produsele noastre în China, la fel cum ne dorim să le vindem oriunde în lume”, spune directorul de vânzări Jens Zumblick. “Doar că în trecut, produsele noastre au fost copiate extraordinar de mult. Companiile chineze s-au prezentat la show-uri cu produse identice cu ale noastre. Se cercetează enorm pentru acest tip de produse și poți să arunci totul în aer vânzând un singur produs în China”, a spus Zumblick, adăugând că deși Berliner Seifabrik are brevete de producător chiar și în China, îi este foarte greu să ia măsuri.
Stephan Wong este avocat specializat în proprietate intelectuală și a făcut studiile la London School of Economics. El crede în continuare că transferul know-how-ului în China de către companiile occidentale reprezintă soluția cea mai bună de pătrundere pe piețele asiatice. Dar mai crede că aceste companii ar trebui să pună condiția ca tehnologia să fie transferată companiilor chineze la un preț dinainte stabilit sau după o perioadă determinată de 10-20 de ani.
Chiar și așa, companiile germane încă au rețineri. Majoritatea amintesc de cazul Siemens, care a introdus trenul de mare viteză în China, pentru ca mai târziu să observe cum companiile chineze au învățat și dezvoltat tehnologia foarte rapid.
În consecință, companiile occidentale au strategii dintre cele mai diverse pentru a proteja know-how-ul de potențialii competitori chinezi.
Dieter Burmester a creat o companie care produce sisteme hi-fi de înaltă calitate, fiecare set de dispozitive costând mii de dolari. El a decis să își vândă produsele în China, dar nu să le și producă acolo deoarece ar dezvălui prea multe secrete. “Dacă Vestul transportă prea multă tehnologie spre Asia, în câțiva ani țările de acolo vor deveni competitorii noștri”, a spus Burmester.