În loc să ceară o analiză despre cine este responsabil și ce trebuie făcut pentru a nu se mai repeta situația cu trenul care a stat blocat în nămeți două zile, noul premier Mihai Răzvan Ungureanu se îndreaptă spre oameni spunând că nu pun mâna să deszăpezească sau nu cunosc codurile meteo și se aventurează la drum.
Posibil să fie necesar ca oamenii să fie mai implicați și mai informați. Dar pe undeva răzbate un stil care vine de demult, în care li se cere socoteală tot contribuabililor și nu celor plătiți să știe pe unde să meargă trenurile sau să intervină în caz de calamitate.
Apoi, cuvintele de laudă excesivă către unii dintre noii miniștri nu au căzut prea bine. De când se măsoară de exemplu performanța în faptul că ai reușit să te împrumuți? E bine că ai ieșit pe piața americană, că ai lungit scadența împrumuturilor, dar miza eficientizării Ministerului de Finanțe, care nu strânge decât 60% la TVA din cât ar trebui, unde taxele se plătesc cu cozi de sute de persoane și îți trebuie zeci de drumuri pentru avizul unei case de marcat fiscale, este mult mai mare decât emisiunile de bonduri cu dobândă de 7%.
Sunt însă de semnalat din primele ore de activitate ale noului guvern decizia de a avea același program orar pentru orice instituție publică din România pe care a cerut-o noul premier și cererea către oficialii Ministerului de Interne de a unifica echipele de intervenție în caz de urgență.
Nu este clar dacă se poate întrezări aici o nouă filozofie de guvernare, și anume re-centralizarea administrativă sau sunt doar întâmplări. Dacă ar fi așa, dacă noul premier ar avea în minte cum să eficientizeze activitatea administrativă prin re-centralizare, atunci România ar putea avea de câștigat.
Pentru că după 10-15 ani de când a acceptat să spargă instituțiile – în energie, în transporturi, în sănătate – există multe semne care arată eșecul acestei direcții. Chiar dacă pare tabu, subiectul trebuie pus pe masă.
Când companiile private își pun la un loc resursele operative sau de mentenanță pentru a avea un rezultat mai bun și mai profitabil, Guvernul României și le-a dispersat.
Când diviziile din companii comunică non-stop pentru ca la centru să fie luate cele mai bune decizii, numai administrația românească a acceptat să fie descentrată astfel încât în situațiile critice răspunderea nu și-o mai poate asuma nimeni.
Cel mai bun exemplu – trenul care a rămas înzăpezit două zile pe linia Făurei – Buzău. Cine a luat decizia de a pleca din gară? Reprezentanții CFR Infrastructură spun că CFR Călători, ceilalți afirmă că nu au fost anunțați de starea căii ferate. Cine răspunde? Nu se știe, pentru că fiecare din directorii de la Galați ai celor două companii raportează la alți directori în București. Către cine să te îndrepți? CFR Călători, CFR Marfă și CFR Infrastructură au directori, contabilitate și servicii juridice diferite. Și operațional, și financiar, rezultatele se văd.
Similar, în energie. Contractele de furnizare de energie la prețuri prea reduse semnate de Hidroelectrica pentru care chiar FMI cere acum anularea au putut să apară numai pentru că a fost creată această companie, separată de activitățile de producție de energie pe bază de cărbuni sau nucleară. Nici în Italia, nici în Franța, nici în Germania, Polonia, Ungaria sau Cehia nu există companii separate de producție de electricitate în funcție de materia primă.
În sănătate, spitalele sunt coordonate din trei direcții în prezent: Ministerul Sănătății face politica sanitară, Casa de Sănătate plătește serviciile medicale, primăriile se ocupă de zugrăvit. Către cine raportează directorul? În eter. Rezultatele de eficiență se văd, iar în operațional, cazul de la Giulești din 2010, după care niciuna dintre instituții nu s-a văzut obligată să ceară un raport cu măsurile care se impun, a fost ilustrativ pentru ce monstruozități apar când responsabilitatea este difuză.
De fapt, acesta este visul funcționarului – să se acopere de hârtii și să nu aibă către cine raporta direct. Către o comisie, eventual către Parlament.
Numărați câte instituții de acest fel avem în prezent în România și veți obține măsura eficienței administrative.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.