Ce trebuie facut pentru a transforma Bursa intr-un centru de investitii regional

Bursa locala pare sa piarda batalia cu alte piete din regiune in ceea ce priveste atra-gerea de investitori, iar brokerii sunt de parere ca principalele probeleme cu care piata bursiera de la noi se confrunta sunt lipsa emitentilor importanti care sa acopere mai multe domenii de activitate pe de o parte, precum si participatiile reduse ale companiilor deja listate pe de alta parte, care nu permit desfasurarea de tranzactii de amploare, fapt care ar creste lichiditatea pietei.
Potrivit unei analize a ZF, doar sase companii romanesti sunt prezente in topul celor mai mari 100 de companii listate din regiune.
Brokerii considera ca bursa de la Bucuresti s-ar putea orienta fie catre modelul polonez, unde sunt listate 375 de companii din peste 20 de domenii de activitate, din care 25 dintre ele sunt straine, iar capitalizarea pietei se ridica la aproape 120 mil. euro, fie catre modelul austriac, unde sunt listate doar 50 de companii, insa capitalizarea piete se ridica la peste 78,3 mld. euro.
Spre comparatie, pe piata principala locala de actiuni sunt tranzactionate 70 de companii, iar capitalizarea se ridica la doar 12,7 mil. euro, in timp ce pe RASDAQ mai sunt peste 1.600 de companii cu o capitalizare totala de 2,8 mld. euro.
“Piata locala in mod cert sufera din lipsa de emitenti de calibru mare si in plus fata de aceasta, emitentii prezenti nu sunt suficient de diversificati astfel incat sa reuseasca sa trezeasca interesul pentru investitori. Din pacate, pe termen scurt si mediu sunt foarte putine lucruri care pot fi facute, unul dintre acestea fiind insa accelerarea listarii Fondului Proprietatea”, a declarat Razvan Pasol, directorul executiv al societatii de intermediere Intercapital Invest.
Pasol apreciaza ca diversificarea emitentilor pe Bursa, astfel incat sectoare de varf ale economiei, precum telecomunicatiile, IT-ul sau retailul sa fie acoperite, ar putea trezi interesul investitorilor. De asemenea, el crede ca si atragerea de companii straine din statele din regiune ar putea fi o solutie.
“Vorbim despre un proces care trebuie sa se dezvolte treptat, insa daca Polonia a reusit, de ce nu am reusi si noi. Avem nevoie de companii din sectoare precum telecomunicatiile, retailul sau IT-ul, care nu sunt deloc reprezentate in prezent pe piata. La fel de bine am putea incuraja listarea la Bucuresti a companiilor straine din regiune”, a explicat Pasol. Pe de alta parte, Rares Nilas, directorul executiv al BT Securities, nu crede neaparat ca majorarea numarului de emitenti ar creste si interesul investitorilor pentru piata locala.
“Degeaba ai zeci de emitenti in piata, fie ei si de calibru mare, daca acestia listeaza doar 2-3% din participatie. Inca de la listare companiile ar trebui sa intre cu 20% din participatie pe piata, apoi sa majoreze treptat free-float-ul pana la 30-35%. Acest lucru ar asigura o lichiditate mai mare in piata, pentru ca investitorii ar avea ce sa tranzactioneze”, a declarat Nilas.
Cu toate acestea el incurajeaza listarea din partea statului si a altor companii de calibru mare, care sa acopere si alte domenii de activitate, cum ar fi Posta Romana, CEC sau Romtelecom.
“Daca ne uitam la austrieci, cred ca au maximum 50 de companii si doar 40 dintre acestea sunt tranzactionate intens. Ce rost are sa avem o multine de companii daca pe piata locala peste 80% din rulaj este asigurat de tranzactiile pe maxim zece emitenti, cum ar fi Petrom, BRD, Banca Transilvania, SIF-urile, Transgaz sau Transelectrica”, a adaugat Nilas.
El apreciaza insa ca este nevoie de o schimbare structurala la nivelul pietei, fiind vorba despre un proces de durata. “In momentul de fata, ne incurcam in legislativ, dar cred ca pentru transformarea Bursei este nevoie in primul rand de majorarea participatiilor listate, apoi de listari de companii noi, sustinute de modificari de ordin tehnic”, a incheiat Nilas.