România nu va susține propunerile
Comisiei Europene pentru introducerea în viitorul exercițiu
financiar al UE a așa numitelor “regiuni de tranziție” și nici
limitarea cheltuielilor pentru politicile de coeziune la 2,5% din
Produsul Național Brut al unul membru UE față de 4% în
prezent.
În prezent, regiunile în Uniunea Europeană sunt împărțite (și finanțate de la UE ca atare) în două categorii în funcție de venituri: regiuni care se situează sub 75% din media PIB-ului Uniunii, și cele care depășesc acest procent. Regiunile sărace primesc mai mulți bani, iar cele bogate primesc fonduri doar în mod excepțional. Comisia propune în viitorul exercițiu financiar 2014 – 2020 creare așa-numitelor “regiuni de tranziție” care au venituri cuprinse între 75% și 90% din media PIB-ului european. O singură astfel de regiune în România s-ar încadra la “regiuni de tranziție”, anume București – Ilfov (cu o medie de venituri de 84,4% din media PIB-ului UE – 27).
Cătălin Vătafu, șeful Autorității de Coordonare a Instrumentelor
Structurale a arătat la un seminar pe marginea propunerilor
Comisiei, că România nu este entuziasmată de această propunere și
va susține, în schimb, un regim special pentru “regiunile
capitală”.
De asemenea, a arătat Vătafu, România nu susține scăderea cheltuielilor pentru politicile de coeziune ale stalelor membre de la 4% din Produsul Național Brut, în prezent, la 2,5%, cum propune Comisia: “Nu este în favoarea țărilor care au decalaje majore de recuperat.”
De asemenea, România va sprijini majorarea alocărilor din bugetul
european pentru regiunile de congruență (regiunile aflate sub
nivelul de 75% din media PIB-ului UE), în vreme ce Comisia
Europeană propune scăderea procentului alocărilor bugetare de la
57% în prezent la 48%.
România are rezerve față de Connecting Europe Facility (un nou
instrument de finanțare care propune constituirea unei rezerve de
5% din anvelopa fiecărui stat membru care să poate fi utilizată
numai de către acele state care au avut cele mai bune performanțe
în utilizarea fondurilor).
“Am fost surprinși de alocarea foarte mare pentru Connecting Europe
Facility și credem că instrumentul este orientat spre vechile state
membre, ceea ce ar introduce o disproporție în alocarea de
fonduri”, arată Vătafu.
România nu este de acord nici așa – numitele “conditionalități
punitive suplimentare” care se referă, de pildă, la ipoteza de a
penaliza un stat prin retragerea fondurilor UE, dacă nu respectă
indicatorii macro stabiliți. “Există și acum multe instumente de
control și credem că sunt destule”, a arătat șeful ACIS.