Cu ocazia întâlnirii de la Washington a celor mai puternici politicieni ai lumii, președintele american Barrack Obama și omologul său chinez Hu Jintao, agenția de presă Thomson Reuters a făcut o analiză cu privire la soluțiile pe care le au la dispoziție SUA în cazul în care China nu va mai cumpăra obligațiuni de stat americane.
China este cel mai important creditor extern al Statelor Unite, Beijingul deținând obligațiuni de stat americane în valoare de apropae 1.000 de miliarde de dolari. Datoria SUA se ridică la 14.000 de miliarde de dolari. Ce s-ar întâmpla dacă China ar renunța la titlurile emise de Washington? Au americanii un plan de rezervă?
Schimbarea radicală de poziție a Beijingului este puțin probabilă, însă dacă relațiile dintre Statele Unite s-ar răci brusc și de așa natură încât liderii de la Beijing să decidă să vândă masiv titlurile americane, atunci piața de capital din Statele Unite ar fi aruncată în haos, efectul de contagiune propagându-se rapid și în celelalte centre financiare ale economiei mondiale. Totuși, o asemenea mișcare ar ricoșa și către China, a cărei economie este dependentă de exporturile către piața nord-americană.
Populația și băncile, planul de rezervă al americanilor
Analiștii consideră că în cazul unui astfel de scenariu, autoritățile americane ar apela atât la ajutorul populației, cât și la aliații tradiționali din Europa, Orientul Mijlociu și Asia.
“Autoritățile ar putea apela la americani pentru a reuși să finanțeze datoriile”, a spus David Walker, liderul unui grup de lobby care militează pentru reducerea deficitului bugetar în Statele Unite.
Soluția ar putea veni de la bănci, care ar putea la rândul lor să mărească cantitatea de titluri de stat americane pe care le dețin.
Lista aliaților disponibili este tot mai restrânsă
Acum doi ani, Brad Setser, fost oficial al Departamentului Trezoreriei, a sugerat că Statele Unite ar putea stabili parteneriate prin care să obțină finanțare de urgență de la aliații politici în cazul în care China ar decide să nu mai finanțeze SUA.
Totuși, criza care a afectat puternic economia mondială a eliminat mulți aliați de pe lista statelor care sunt gata să sară la nevoie în ajutorul americanilor. Germania a făcut eforturi de miliarde de euro pentru a păstra integritatea zonei euro în încercarea de a opri criza datoriilor, care a pus în genunchi Irlanda și Grecia anul trecut.
Japonia ar putea accelera achizițiile titlurilor de stat americane, însă problemele economice interne cu care se confruntă liderii de la Tokio vor limita o astfel de măsură. Salvarea poate veni de la alte economii asiatice precum Singapore, Thailanda sau India, însă toate acestea cumpără deja cantități importante de titluri americane. Similar, marii producători de petrol din Orientul Mijlociu dețin deja titluri americane în valoare de 210 de miliarde de dolari.
Salvarea ar putea veni de la Fed
O soluție de avarie ar putea fi reprezentată de intervenția de urgență a băncii centrale americane (Fed) printr-un nou val de relaxare cantitativă. Totuși finanțarea datoriilor cu ajutorul Fed ar funcționa doar dacă atât inflația, cât și creșterea economică ar rămâne la un nivel scăzut. În consecință, o intervenție a Fed ar fi interpretată de piețe ca o devalorizare artificială a dolarului, moneda americană urmând a avea de suferit, trăgând după ea și cotația obligațiunilor.
“Fed ar putea să intervină, însă o astfel de mișcare ar arunca în aer randamentele obligațiunilor”, spune Benn Steil, director la Consiliul pentru relații externe.
Dar cum a ajuns China, o țară săracă, să finanțeze o țară mult mai dezvoltată precum SUA?
“Este vorba despre o strategie de dezvoltare economică care se poate indentifica și la Japonia începând cu cel de-al Doilea Război Mondial și la Coreea de Sud după criza din Asia”, explică Daniel Dăianu, fost ministru al finanțelor și unul dintre cei mai cunoscuți economiști români.
“Strategia se bazează pe o deschidere graduală a economiei și o orientare către exporturi. O astfel de strategie este tipică economiilor din Asia și se bazează pe încercarea de a stopa aprecierea monedei naționale. În ultimii 20 de ani, liberalizarea prematură a piețelor este văzută ca fiind periculoasă. Acumularea de rezerve valutare este privită ca un câștig sub forma unei zone tampon”, explică economistul. “Rezervele Chinei trebuie plasate undeva, pe bursă sau în titluri de stat, printre care și cele americane.”
Marile corporații americane speră să deschidă larg porțile Chinei
Temele economice sunt un subiect important pe agenda vizitei de patru zile a președintelui chinez în SUA, ambii lideri afirmânu-și intenția de a accelera cooperarea dintre cele două puteri.
Marile companii americane speră că întrevederile dintre cei doi președinți vor deschide larg ușile către uriașa piață chineză, unde au un acces relativ limitat pentru că autoritățile de la Beijing au impus o serie de restricții care au descurajat investiții marilor companii.
Reprezentanții giganților industriali din Statele Unite spun că Beijingul își favorizează companiile locale și că preferă să mențină o legislație restrictivă. Google a decis să se retragă anul trecut din China Continentală ca urmare a cenzurii aplicate de Partidul Comunist. Lipsa unui control adecvat asupra drepturilor de proprietate intelectuală rămâne una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă companiile americane, acestea pierzând din această cauză miliarde de dolari în fiecare an. Chinezii spun însă că vor fi mai “primitori” doar dacă companiile occidentale le vor permite un acces mai larg la tehnologiile de vârf.
Autoritățile de la Washington speră ca în urma vizitei președintelui chinez să fie semnate acorduri de cooperare bilaterală în valoare de patru miliarde de dolari.
Cu cei doi președinți se vor întâlni și cei mai importanți lideri ai marilor corporații americane, printre care Steve Ballmer, CEO al Microsoft, și Lloyd Blankfein, directorul executiv al băncii Goldman Sachs.
Cine se întâlnește cu cei doi președinți
- Steve Ballmer, CEO Microsoft
- Lloyd Blankfein, CEO Goldman Sachs
- Greg Brown, CEO Motorola
- Jeff Immelt, CEO General Electric
- Muhtar Kent, CEO Coca-Cola
- Jim McNerney, CEO Boeing
- David Rubenstein, director executiv la Carlyle
- Liu Chuanzhi, fondator Lenovo
- Lou Jiwei, președinte al China Investment Corp
- Lu Guanqiu, fondator Wanxiang
- Zhang Ruimin, director executiv Haier