“Nu putem să scriem numai articole cu titluri care cuprind cuvântul “șoc” sau numai articole despre companii care pleacă din România. Mă întreb în câte situații se justifică prezența cuvântului “șoc” într-un titlu? Dacă discutăm numai despre probleme, când mai avem timp și de soluții?”, se întreabă Corina Vasile, directorul de comunicare și relații publice al Raiffeisen Bank.
Ea afirmă că nu se așteaptă nimeni ca o publicație să promoveze doar știri pozitive sau să ia apărarea sistemului bancar, dar că lucrurile ar trebui puse în perspectivă și că explicarea contextului general nu este o chestiune opțională, ci ține de meseria de jurnalist.Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR, susține la rândul său că presa economică trebuie să urmărească mai degrabă emiterea de informații obiective și educarea publicului și nu vânzarea. “Jurnalistul în sine nu are voie să fie interesat de vânzări; el este obiectiv, iar uneori se vede o lipsă de obiectivitate. Scenariul pozitiv este ignorat de multe ori pentru a aduce în prim-plan partea negativă.”
Directorii de comunicare spun că și-ar dori să interacționeze mai bine cu jurnaliștii atunci când sunt publicate informații despre companiile pe care reprezintă, în condițiile în care uneori informațiile nu sunt verificate și sunt publicate așa cum au fost primite din alte surse.
“Este de așteptat ca nu toți directorii să vorbească despre companiile lor, dar cred că sunt mulți alți oameni de descoperit. Sunt companii mai mici și companii românești despre care presa poate să scrie. Nu am prea multe de reproșat ziariștilor, dar cred că aceștia ar trebui să se uite mai mult la ce ar avea nevoie oamenii să citească; trebuie să își asume rolul educațional”, consideră Iosefina Frolu, director de comunicare, marketing și corporate ING Wholesale Banking.
Frolu spune de asemenea că știrile trebuie puse mai mult în context pentru că informațiile suplimentare ajută cititorul să perceapă mai corect știrea.
În ceea ce privește canalul de comunicare a informațiilor, aceștia consideră că mediul online oferă o cantitate mai mare de informații, în timp ce presa tipărită ar trebui să se axeze mai mult pe calitatea informațiilor. “Printul ar trebui să își redefinească rolul și să ofere cititorilor date și interpretări mult mai profunde”, susține Corina Vasile.
Ea mai afirmă că și-ar dori să citească mai des știri adresate contribuabililor și știri legate de administrarea finanțelor personale.
Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR: Jurnalistul în sine nu are voie să fie interesat de vânzări; el este obiectiv, iar uneori se vede o lipsă de obiectivitate. Scenariul pozitiv este ignorat de multe ori pentru a aduce în prim-plan partea negativă.
Iosefina Frolu, director comunicare marketing&corporate ING Wholesale Banking: Este de așteptat ca nu toți directorii să vorbească despre companiile lor, dar cred că sunt mulți alți oameni de descoperit. Nu am prea multe de reproșat ziarișitor, dar cred că aceștia ar trebui să se uite mai mult la ce ar avea nevoie oamenii să citească; trebuie să își asume rolul educațional.
Corina Vasile, director de comunicare și relații publice, Raiffeisen Bank: Nu putem să scriem numai articole cu titluri care cuprind cuvântul “șoc” sau numai articole despre companii care pleacă din România. Mă întreb în câte situații se justifică prezența cuvântului “șoc” într-un titlu? Dacă discutăm numai despre probleme, când mai avem timp și de soluții?