Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA), incheiat in anul 1992 si intrat in vigoare in 1993, a fost menit sa contribuie la pregatirea tarilor membre in vederea aderarii lor la Uniunea Europeana, prin instituirea unei zone de comert liber intre acestea, insa, in prezent, tarile semnatare au convenit asupra trecerii la acorduri bilaterale in privinta anumitor concesii in comertul cu produse agricole.
Oficialii romani au declarat in repetate randuri ca Romania va recuceri, in urma semnarii acordului, segmentele de piata pierdute in tarile CEFTA. In acelasi timp intrarea Romaniei in CEFTA era privita drept un antrenament pentru integrarea in Uniunea Europeana.
Acordul trebia sa conduca la liberalizarea, exporturilor si importurilor realizate intre tarile membre, prin desfiintarea graduala a taxelor vamale, pentru toate produsele industriale, precum si pentru produsele agricole.
Trecerea la acordurile bilaterale in cadrul CEFTA permite fiecarei tari in parte sa discute cu parteneri de afaceri si sa stabileasca nivelul taxelor vamale aplicabile produselor agroalimentare.
Ungaria s-a opus initial acestei masuri dar la finele intalnirii de la Bucuresti a sefilor de guvern din statele CEFTA premierul Viktor Orban a anuntat schimbarea politicii agrare a tarii.
Documentul de aderare a Romaniei la CEFTA a fost semnat de Romania in 1997, la 12 aprilie, si a intrat in vigoare la 1 iulie 1997, dupa ratificarea sa de catre Parlament.
In CEFTA au intrat tari care inregistraza nivele inegale de dezvoltare si de protectie, unele state semnatare ale acordului practicand subventii pentru export, reduceri de tarife vamale sau alte facilitati, ceea ce defavorizeaza alte state.
In locul eliminarii treptate a barierelor vamale, anumite state au incercat sa-si protejeze producatorii prin impunerea de noi taxe vamale.
In timp declaratiile optimiste ale oficialilor romani au fost contrazise, intre statele membre iscandu-se o serie de dispute, in special in privinta comertului cu produse agricole.
CEFTA da posibilitatea luarii unor masuri de salvgardare din partea unei tari, in cazul in care dovedeste ca importurile efectuate creeaza prejudicii.
Asemenea masuri pot fi luate insa numai dupa consultarea partenerilor in privinta respectivelor masuri, care includ cresteri de taxe vamale sau contingentari ale importurilor.
La astfel de masuri de salvgardare, in baza articolului 14 din acord au recurs toate tarile semnatare. Apelarea frecventa la masuri de salvgardare reprezinta un pericol important in calea liberalizarii comertului, ceea ce contravine obiectivelor integrarii europene ale tarilor membre CEFTA.
Primele probleme ale uniunii infiintate la inceputul anilor ’90 au aparut dupa 1995, cand o parte dintre tarile membre s-au confruntat cu o supraproductie de alimente, iar patrunderea acestor produse pe pietele altor tari membre a fost facilitata prin prevederile acordului.
Aceste prevederi au determinat aparitia unor avantaje pentru cateva dintre statele membre, precum Ungaria, Cehia si Slovacia, insa au provocat pierderi pentru celelalte tari, care incearca sa reduca si sa reglementeze importurile care le pagubesc piata interna.
In acest fel, CEFTA s-a scindat in doua grupuri cu interese divergente, ceea ce face imposibila urmarirea scopului comun.
Ungaria, Cehia si Slovacia urmaresc deschiderea cat mai urgenta a pietelor, printr-o liberalizare a comertului cu produse agrare, in timp ce Romania, Polonia, Slovenia si Bulgaria doresc o evaluare si o imbunatatire a concesiilor pentru produsele agricole.
Se poate observa, in ultima perioada, ca relatiile comerciale au fost afectate de tensiuni legate in special de comertul agrar.
Romania si-a nuantat pozitia in privinta liberalizarii comertului cu produse agricole, respinsa initial din cauza deficitului balantei.
La sfarsitul intalnirii de la Bucuresti premierul Adrian Nastase anunta ca Romania se pronunta pentru liberalizarea comertului in cadrul CEFTA, dar si pentru luarea in considerare a particularitatilor economiilor statelor membre, avand in vedere ca este un partener comercial care nu a folosit toate mijloacele in acest domeniu.
aeful Executivului a aratat ca, in ceea ce priveste comertul cu produse agricole, exista tari care au posibilitatea de a subventiona agricultura mai mult si vor exporta mai mult, iar problema Romaniei va fi, in acest caz, in ce masura poate sa asigure o subventie echivalenta cu aceea a tarilor respective (Ungaria, in prezent, si statele UE mai tarziu).
“Speram sa obtinem competitivitate in acest domeniu, avand in vedere ca 40% dintre romani lucreaza in agricultura, iar ei trebuie sa fie capabili sa isi vanda produsele, cel putin in Romania”, a spus premierul.
Balanta comerciala nefavorabila
In primele noua luni ale acestui an, exporturile totale ale Romaniei in tarile membre CEFTA, au totalizat 616,3 milioane de dolari, iar importurile, 1.123 de milioane de dolari.
In ceea ce priveste comertul cu produse agricole, Romania a exportat, in cadrul CEFTA, produse agroalimentare in valoare de 39,3 milioane de dolari, in timp ce importurile au fost de 228,2 milioane de dolari.
Ungaria este cel mai important partener din CEFTA al Romaniei, aceasta furnizand 64,5% din totalul marfurilor agroalimentare importate, iar peste jumatate din totalul exporturilor de marfuri de acest tip sunt facute in aceasta tara.
Autoritatile de la Bucuresti au apelat la clauza de salvgardare pentru importurile de carne de pasare si de porc din Ungaria in 1999, cand taxele vamale au fost majorate de la 28% la 45%.
Discutiile in ceea ce priveste oportunitatea reintroducerii facilitatilor vamale la importul de carne de porc din Ungaria au demarat la inceputul lunii iulie, pe fondul deciziei autoritatilor de a restrictiona importul prin zonele defavorizate.
Oficialitatile maghiare si romane, pareau sa ajunga, la inceputul lunii iunie, la un consens pentru ridicarea unora dintre restrictiile aplicate produselor agrare provenite din Ungaria, considerind ca facilitatile vamale trebuie sa fie aplicate, pentru inceput, produselor unguresti din carne de porc si ulterior sa fie analizata si aplicarea facilitatilor pentru produsele din carne de pasare.
Adoptarea acestor masuri oferea, conform autoritatilor celor doua state, posibilitatea intensificarii schimburilor comerciale intre cele doua tari.
In luna iulie a acestui an, Romania a redus taxele vamale la 20% pentru importurile de carne de porc din toate tarile membre CEFTA, in timp ce, pentru importurile de carne de pasare din Ungaria, taxa a ramas aceeasi – 45%.
Romania si Ungaria negociaza, in prezent, asupra acestei taxe vamale, prima dorind mentinerea ei, in 2002, iar cea de-a doua considerand aceasta masura drept discriminatorie si solicitand reducerea ei.
In prezent, mari tensiuni sunt generate si de transportul de grau si au la baza tocmai recolta buna. La acest capitol, Ungaria are divergente cu Romania, intrucat aceasta din urma a restrictionat in iulie, anul acesta, importurile de grau si de faina din Ungaria, ridicand stasul in privinta calitatii acestor marfuri.
Ungaria si Polonia au avut, de asemenea, opinii diferitein privinta stabilirii regimului taxelor vamale la diverse produse alimentare.
In septembrie, anul acesta, conflictul a fost reluat prin suspendarea de catre ambele state a taxelor preferentiale la anumite produse alimentare stabilite conform regulilor CEFTA. Luna trecuta, Ungaria si Polonia au aprobat restabilirea facilitatilor vamale intre cele doua state.
Urmeaza Polonia care primeste 21,6% din totalul marfurilor agroalimentare exportate de Romania si furnizeaza 16,9 % din marfa importata de Romania.