Cei mai mari investitori straini in Romania sunt romanii

“Prin noi insine” – sloganul liberal din anii antebelici nu e vorba goala in ceea ce priveste investitiile straine. Cei mai mari investitori “straini” vor fi anul acesta chiar romanii. Romanii plecati din tara au trimis anul acesta mai multi bani decat toate investitiile straine directe. 
Romanii care muncesc in strainatate au trimis anul acesta in tara 1,3 miliarde $, cu 200 milioane $ mai mult decat capitalurile intrate sub forma de investitii straine directe. Si in celalti ani transferurile au fost mari, dar niciodata n-au depasit investitiile straine directe.
Capacitatea de atragere a investitiilor – nesemnificativ ameliorata in 2002, este compensata astfel in balanta de plati a Romaniei de intrarile de capital din transferuri curente. Romania ramane mult in urma Poloniei, Ungariei sau Cehiei la acest capitol, fiecare din acest tari atragand 4-5 miliarde $ investitii straine directe anuale.
Insa banii din transferuri nu pot inlocui investitiile directe pentru ca nu pot juca rolul acestora in economie. Daca se intampla asa, exista riscul aparitiei mai multor anomalii riscante.
Deocamdata, rezultatul pe hartie al acstei tendinte este ca, dupa noua luni din acest an, deficitul de cont curent al Romaniei era inca sub un miliard de dolari. Nimic rau la prima vedere, dimpotriva.
Insa problemele care apar in practica pot fi legate in primul rand de faptul ca banii trimisi de romanii din strainatate nu se duc atat in investitii, in lansarea de noi afaceri, cat in consum. Apare astfel o stimulare a consumului greu de controlat, cu influente negative asupra inflatiei.
“Pentru economie aceste transferuri sunt bune, pentru ca regleaza balanta de plati si compenseaza lipsa banilor de consum obtinuti de pe plan intern. Problema este ca aceste transferuri sunt foarte greu de estimat. Nimeni nu stie ritmul lor, astfel incat oricand pot aparea surprize”, spune Lucian Liviu-Albu, directorul Institutului de prognoza al Academiei Rmane.
De asemenea, aceasta sursa de intrari de valuta s-a vazut in 2002 in efortul substantial marit pe care banca centrala a trebuit sa-l faca pe piata valutara, pentru a limita tendinta de apreciere a leului.
Potrivit datelor disponibile, pe primele noua luni ale anului intrarile nete de valuta din transferuri, nelegate de administratie, ajunsesera la 923 milioane de dolari. Avand in vedere ritmul de crestere, accelerat in ultimele luni ale anului, este de asteptat ca romanii sa repatrieze circa 1,3 miliarde de dolari.
In acelasi timp, investitiile straine directe pe noua luni se ridicau la numai 741 milioane de dolari, cu slabe perspective de crestere in ultima parte a anului. Marian Saniuta, presedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine, crede ca 2003 va insemna un an record din punct de vedere al investitiilor in Romania.
Problema cu intrarile de bani din transferuri este ca acestea s-au dovedit in anii trecuti destul de volatile, fiind riscant de contat pe o tendinta anume, care se poate inversa brusc.
“La noi , punctual vorbind, toata lumea stie de ce investitiile straine sunt asa de mici. Birocratia si coruptia sunt principalele cauze. Pe de alta parte, transferurile banesti cresc si pentru ca gradul de emigrare a inceput in ultimii ani sa merga pe un trend ascendent, tot mai multi romani preferand sa plece si sa munceasca afara”, spune Mihai Sfintescu, director CA/IB Romania.
Experiente similare – in care transferurile tindeau sa inlocuiasca investitiile directe – au inregistrat in ultimii ani tari ca Serbia si Turcia. De fapt, corelatia dintre investitiile straine joase si transferurile mari este simpla: in lipsa investitiilor directe care sa creeze locuri de munca, oamenii pleaca in strainatate de unde trimit bani in tara.
In primele zece luni ale anului,  investitiile straine directe in Romania au atins nivelul de 800 de milioane de dolari, in crestere cu 4% fata de perioada similara a anului precedent. Spre deosebire de celelalte tari din regiune, care inregistreaza deficite de cont curent de pana la 10% din PIB (Ungaria), dar le sustin prin intrari mari de investitii, Romania are un deficit in scadere, dar n-are investitii.