Absolvenții de liceu din cele șase orașe din nord-estul țării (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui), unde raportul PIB per capita este cel mai scăzut din România, de 3.358 de euro/locuitor, au avut cea mai mare rată medie de promovabilitate la bacalaureat: 49,38%. La polul opus sunt cei care au susținut bacalaureatul în cele mai bogate regiuni, în București-Ilfov și în vestul țării, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la valori de 13.648 de euro, respectiv 6.333 de euro și unde rata de absolvire a bacalaureatului a fost de 33%. Explicația?
“Cei săraci vor să iasă din sărăcie, iar învățatul și obținerea unor note bune este singura lor șansă de a pleca din locurile în care sunt, de a se înscrie la o facultate bună și de a obține un job mai bine plătit. Ei învață cu mai multă seriozitate, poate și pentru că nu au alte activități sau «tentații»”, este de părere Paloma Petrescu, fost secretar de stat pentru învățământul preuniversitar în Ministerul Educației.Elevii au avut cea mai slabă performanță din istoria învățământului, întrucât rata de promovabilitate în sesiunea de vară a examenului de bacalaureat a fost de numai 44,5%, iar peste 110.000 de absolvenți de liceu au fost declarați respinși în urma susținerii examenelor.
Cei mai săraci elevi au avut cea mai mare rată de promovabilitate la bacalaureat
În cele mai sărace județe din țară – Vaslui și Botoșani – unde rata șomajului este încă destul de mare pentru că investitorii străini au refuzat să vină deoarece nu au infrastructură și piață de desfacere spre Vest, rata de promovabilitate la bacalaureat a fost cu 10 și chiar 20% mai mare decât cea obținută de elevii din județul Ilfov. În Vaslui, salariul mediu lunar era de numai 996 de lei în luna martie, în timp ce în București salariul mediu net a fost de 2.217 lei/lună, de peste două ori mai mare, în aceeași perioadă.
Pe de altă parte, este posibil ca aceste rezultate să fie influențate și de faptul că în unele județe – Suceava, Harghita sau Constanța – nu au fost montate (sau nu atât de multe ca în alte județe) camerele video prin care s-a realizat supravegherea examenului.
“Ar trebui să se facă o analiză temeinică a rezultatelor la bacalaureat raportate la situația școlară din liceu a elevilor. În perioada 2004 – 2005 s-a făcut o astfel de analiză, și au fost situații în care elevi care au obținut la proba de limbă română note de 8 sau chiar 9, au avut medii la limba română în liceu de 6. Este nevoie și de o analiză și din perspectiva obiectivelor pe care le are examenul de bacalaureat, pentru că ceea ce se învață nu corespunde cu ceea ce se evaluează: elevii învață comentarii despre operele lui Creangă și Caragiale și sunt evaluați la competențele de comunicare”, a adăugat Petrescu, actualmente senior consultant în cadrul firmei de consultanță educațională și IT Green Light.
La nivel european, se discută în prezent la elaborarea unor politici adaptate pentru fiecare țară în ceea ce privește reducerea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, bazate pe cauzele care au declanșat abandonul școlar în fiecare țară.
Dacă guvernele au fost sfătuite de Comisia Europeană să găsească soluții de recalificare pentru tinerii care părăsesc școala timpuriu, în toate dezbaterile din România din ultima perioadă pe tema bacalaureatului nu s-a vorbit despre oferirea unei soluții alternative pentru cei peste 110.000 de tineri care nu au reușit să promoveze examenul.
“Deși în România rata părăsirii timpurii a elevilor a scăzut în perioada 2000 – 2008, aceasta a crescut constant în anii următori și a ajuns în 2010 la 18,4%, sub media europeană de 14,1%. Cifrele au fost mai mici în 2010 decât au fost în 2006, de aceea este important ca Guvernul român să adopte o strategie prin care să inverseze această tendință. Comisia recomandă României să urmeze politicile europene pentru a reduce părăsirea timpurie a școlii”, a declarat Dennis Abbott, purtător de cuvânt al comisarului european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret Androulla Vassiliou.
Potrivit unei analize a ZF, peste 110.000 de absolvenți de liceu care nu au reușit să promoveze examenul de bacalaureat în 2011 reprezintă o generație care producea și consuma bunuri și servicii în economie de aproape 1 mld. euro, aceasta fiind valoarea cumulată a investițiilor în educație, a consumului de bunuri și servicii pe care l-ar fi putut avea ca studenți, a taxei de școlarizare sau a impozitelor plătite pentru salarii, impozite mai mari în cazul absolvenților de studii superioare. Și Vasile Iuga, country manager al companiei PwC, a spus că lacunele din educație costă România procente din PIB.
