Philip E. Tetlock, Dan Gardner
Superprognoze
Arta și știința predicției
Editura Litera
Traducere din limba engleză de Valentina Georgescu.
Cu toții am avea de câștigat dacă am putea vedea în viitor, fie că este vorba de bursă, de politică, de lansarea unor produse sau, pur și simplu, de planificarea unui meniu săptămânal. Din păcate, suntem, în general, niște prognosticieni care lasă mult de dorit. Philip Tetlock și-a dedicat 10 ani încercării de a înțelege motivele pentru care, totuși, unii dintre noi au o putere reală de predicție. Ce îi face pe aceștia să fie buni prognosticieni? Poate fi acest talent învățat? Tetlock și Gardner ne arată cum să învățăm de la acest grup de elită. Împletind povești despre predicții de succes (capturarea lui Osama bin Laden) sau eșuate (Golful Porcilor) cu interviuri luate unor personalități de rang înalt, de la David Petraeus la Robert Rubin, cei doi autori demonstrează că, pentru o prognoză bună, nu ai nevoie de computere puternice sau de metode secrete. Trebuie doar să știi să aduni dovezi din diverse surse, să gândești probabilistic, să lucrezi în echipă, să ții socoteala și să fii dispus să-ți admiți greșelile și să schimbi macazul.
„Superprognoze” oferă prima modalitate demonstrabil eficientă de îmbunătățire a abilității noastre de prezicere a viitorului – fie că e vorba de afaceri, finanțe, politică sau de preocupări cotidiene –, devenind, prin aceasta, o lucrare modernă de referință.
Bestseller New York Times.
Philip E. Tetlock este profesor la University of Pennsylvania, ținând cursuri de psihologie și de științe politice și la Wharton School of Business. Conduce împreună cu soția lui, Barbara Mellers, Proiectul Bunei Judecăți, o cercetare asupra prognozării desfășurată pe mai mulți ani. Philip Tetlock este și autorul volumelor „Expert Political Judgment” și „Counterfactual Thought Experiment în World Politics”, aceasta din urmă scrisă în colaborare cu Aaron Belkin.
Dan Gardner este jurnalist și autorul cărților „Risk: The Science and Politics of Fear” și „Future Babble: Why Pundits Are Hedgehogs and Foxes Know Best”.
Iată un fragment din volum:
Inconsecvent în mod consecvent
Una dintre multele realizari remarcabile ale lui John Maynard Keynes – cunoscut, în prezent, doar pentru activitatea sa din domeniul teoriei macroeconomice – este succesul lui ca investitor. Între sfârșitul Primului Război Mondial și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Keynes își administra propriile finanțe, cât și pe ale familiei și ale prietenilor, la care se adaugă două companii britanice de asigurări, diverse fonduri de investitii și King’s College, din cadrul Universității Cambridge. Când a murit, în 1946, Keynes era un om extrem de bogat, iar cei cărora le-a administrat finanțele au prosperat dincolo de orice așteptări. Acest fapt ar fi un record impresionant în perioadă, dar timpurile de care vorbim nu au fost unele obișnuite. Economia britanică a stagnat în anii 1920. În anii 1930, întreaga lume a stagnat, instaurându-se Marea Criză economică. „Având în vedere faptul ca John Keynes făcea investitii în unii dintre cei mai problematici ani din istorie, profiturile lui sunt uluitoare!”, mentionează John F. Wasik, autorul unei carți care abordează investițiile lui Keynes.
Keynes era incredibil de inteligent și de energic, ceea ce a contribuit, în mod cert, la succesul lui, însă, mai mult decât atât, era de o curiozitate ieșită din comun, pasionat să afle lucruri noi — un obicei datorită căruia își înnoia des mentalitatea. Și o făcea cu dragă inimă. Într-adevăr, era mândru de disponibilitatea lui de a-și admite, cinstit, greselile și de a adopta convingeri noi, îndemnându-i și pe ceilalți să facă precum el. „E în regulă să ai și momente când greșești, mai ales când greșeala e depistată rapid”, scria el în 1933.