Georgică Cornu, omul de afaceri care controlează grupul Izometal Confort, din care face parte și constructorul timi­șo­rean Confort, este în firmă de dimineață până la 7-8 seara.

Nu scapă din ochi niciuna dintre firmele sale, deși grupul Izometal Confort, cu circa 2.000 de angajați, desfășoară mai multe tipuri de activități, în domenii din cele mai diverse, de la con­struc­ții, imobiliare, retail și servicii alimentare până la mass-media.

Care este însă povestea acestui om de afaceri timi­șorean, care a pus pe picioare un grup cu afaceri de sute de milioane de euro?

Cornu, 56 de ani, a terminat Facultatea de Electrotehnică, dar și Facultatea de Științe Economice din Timișoara. Revoluția l-a prins lucrând la Întreprinderea de Apa­rate Electrice din Timi­șoara. “Am fost singurul șef de serviciu care a rămas pe post, iar după un an am ajuns director comercial. Nu am fost foarte mulțumit cu această funcție pentru că trebuia să mint că nu se fac disponibilizări și că se asigură salariile, or, acest lucru nu se întâmpla, astfel că am plecat la fosta fabrică de autoturisme din Timișoara, tot ca director comercial, unde am stat încă un an”, își amintește antreprenorul timișorean.

În condițiile în care România încerca în acei ani să facă trecerea spre economia de piață, iar din ce în ce mai mulți români încercau marea cu degetul intrând în sectorul privat și înființând diferite firme, Cornu a decis să facă același pas.

“În 1993 am intrat în activități private, în condiți­ile în care soacra mea deținea un cafe-bar, și am început să facem și distribuție pentru fabrica de țigarete din Timișoara. Ulterior, împreună cu alți trei asociați, am înființat Izometal, cu activități în comerț”, își amintește Cornu despre primele încercări ale sale de a intra în sectorul privat.

A intrat în construcții acum 11 ani

Până la momentul intrării pe piața construcțiilor prin intermediul firmei Confort au mai trecut însă câțiva ani. Abia în 2000 a cumpărat de la Fondul Proprietății de Stat un pachet de 35% din acțiunile firmei Confort SA, pentru suma de trei miliarde de lei vechi.

“Firma nu mai putea lucra pentru că nu mai avea bani pentru a supraviețui și avea interdicție de a lucra în Timișoara. Singurele lucrări pe care le mai avea erau la Făgăraș, unde trebuia să realizeze termoficarea orașului. După ce am cumpărat participația de 35%, am constatat că firma nu poate funcționa așa, astfel că din discuțiile cu Fondul Proprietății de Stat, care a zis că nu vrea să investească bani în societate, mi s-a aprobat să fac niște majorări de capital. Ulterior, am terminat lucrările de la Făgăraș, am terminat și lucrările din Timișoara pe care firma nu le finalizase și am încercat să remediem lucrurile făcute necorespunzător.”

Nu au fost deloc momente ușoare pentru omul de afaceri timișorean, care a fost nevoit să repună pe picioare o companie cu probleme destul de mari. Mai mult, o altă problemă a fost cu angajații companiei, de care trebuia de asemenea să se ocupe. “Îmi aduc aminte că atunci când am cumpărat Confort a avut loc o adunare generală și după ce aceasta s-a terminat, în curte stăteau angajații plângând și spunându-mi să nu-i dau afară. O parte dintre ei sunt și acum angajați”, susține Cornu.

Deși firma Confort este pilonul principal al grupului de firme Izometal Confort, și celelalte companii din grup sunt piese importante pe tabla de șah a businessului controlat de omul de afaceri timișorean.

“Confort a fost una dintre cele șapte societăți rezultate din Antrepriza Timișoara, iar din ce știu eu, este singura care funcționează acum, celelalte ori s-au desființat, ori sunt pe cale să se desființeze. De-a lungul timpului am cumpărat mai multe societăți, iar acum avem activități în mai multe domenii, de la comerț, tipografie, până la mass-media și construcții”, povestește Cornu.

Avans de peste 40% anul trecut

Confort a reușit anul trecut să urce pe poziția a doua în topul celor mai mari constructori români după cifra de afaceri, în condițiile în care a înregistrat un business total de 178,8 milioane de euro, în creștere cu 43,7% față de anul anterior, potrivit calculelor Business Construct pe baza informațiilor de la Ministerul Finanțelor. Marja de profit a fost de doar 2%, deși profitul a crescut în 2010 cu 48%, până la 3,7 milioane de euro.

Ce spune Cornu despre marjele de profit uriașe, de 30% uneori, pe care unii constructori reușesc să le înregistreze chiar și pe timp de criză? “Pe lucrări de construcții, cum facem și noi, nu poți depăși o marjă de profit de 10%. Există niște venituri și niște cheltuieli care nu-ți permit să ai mai mult. 10% chiar e foarte mult, în condițiile în care statul nu plătește la timp, iar firmele sunt nevoite să-și asigure singure finanțarea. Mai mult, firmele plătesc și dobânzile aferente creditelor pe care le fac. Spre exemplu, noi plătim lunar circa 3 milioane de lei pentru rate și dobânzi”, explică Cornu.

Și nu sunt puține creditele pe care compania Confort a fost nevoită să le contracteze în ultimul an pentru a-și duce mai departe lucrările. Potrivit infor­mațiilor publicate în august în Monitorul Oficial, ultimul împrumut luat de constructorul timișorean s-a ridicat la 10 milioane de euro, creditorul fiind Banca Comercială Română.

Printre garanțiile depuse de companie pentru acest împrumut, contractat pe o perioadă de 12 luni, se numără și o garanție de stat de 8 milioane de euro de la EximBank, precum și contracte încheiate cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Na­țio­nale din România sau Consiliul Local Arad.

De altfel, Confort a mai contractat în 2010 de la Bancpost două linii de credit de tip revolving în valoare cumulată de opt milioane de euro, iar în 2011 a mai luat un credit de circa 12 milioane de euro de la EximBank pentru finanțarea necesităților de capital de lucru. În total, în ultimul an compania a accesat credite de 30 de milioane de euro.

“Firmele private care lucrează cu statul și care nu sunt «de partid» au ajuns să finanțeze statul. Iar statul face cel mai mare rău, în condițiile în care dă legi și e primul care nu le respectă și calcă în picioare societățile private, care sunt pâinea și cuțitul în economie”, spune Cornu.

Citiți materialul complet în numărul de octombrie al Business Construct sau pe www.zf.ro/business-construct