România se clasează pe primele cinci poziții când vine vorba de teama de eșec în afaceri, se arată într-un studiu al Global Entrepreneurship Monitor, iar acest lucru poate fi un inhibator al procesului de învățare –faptul că cel mai bine se învață din greșeli este unanim acceptat în mediile de pretutindeni.
„În România, începând cu sistemul de educație, se construiește o cultură a penalizării erorii, în loc ca eroarea să fie privită ca un mijloc principal al persoanei de a învăța și de a se autodezvolta. Mulți dintre noi îl clasifică pe cel care are un eșec un proscris. În școală, greșelile se pedepsesc de multe ori în loc să construim o cultură a încercării, a obținerii unui rezultat prin încercări, chiar dacă sunt de cele mai multe ori nereușite. Consider că teama de nereușită e o cauză a ratei scăzute de antreprenoriat”, spune Florin Talpeș, antreprenorul care a clădit alături de soția sa afacerea Bitdefender, produsul românesc care ajunge în prezent la peste 500 de milioane de clienți de pe toate continentele.
Kauffman Firm Survey, care a studiat antreprenoriatul în SUA, arată că, din acest motiv, puțin peste 10% din totalul întreprinzătorilor care sunt la prima afacere au sub 30 de ani. E acceptat ca un fapt comun că perioada de vârf pentru antreprenoriat nu este sub 30 ani, cum poate s-ar crede, ci între 35 și 44 ani. La oricare vârstă între 36 și 46 ani potențialul de antreprenoriat e de cel puțin două ori mai mare față de orice vârstă de până în 28 ani. Peste 80% dintre întreprinderi sunt deținute de întreprinzători cu vârsta de peste 35 ani.
Numărul întreprinderilor deținute de întreprinzători până în 24 ani reprezintă doar 1,5% din total. Iar antreprenoriatul în serie merge la vârste și mai mari, cu vârful între 40 și 50 de ani. În România nu pare să fie o situație aparte. Dacă însă ne uităm la media IMM-urilor la mia de locuitori, vedem din studiile publicate în ultimii ani că suntem la 50% din media UE.
„Problema României nu este a distribuției pe vârste a întreprinzătorilor, destul de asemănătoare țărilor mature din punct de vedere antreprenorial, ci a nivelului scăzut de antreprenoriat al românilor. Din păcate, antreprenoriatul nu poate fi predat bine de cei care nu au fost întreprinzători în viața lor, sau care nu au fost măcar consultanți pentru diferiți întreprinzători”, mai spune Florin Talpeș.
Școala românească asigură într-o măsură neglijabilă cunoștințele necesare pentru ca un absolvent de liceu să dețină o afacere. În România, educația oferită de sistemul de învățământ este abstractă, teoretică, cu puțin caracter practic, neorientată către meserie sau către viața reală. Învățământul nu promovează ideea de proiecte care să fie gândite și executate de elevi pentru școală, pentru comunitatea în care trăiesc. Antreprenorii susțin că lipsește cu desăvârșire educația economică, adică cea comercială, care pune bazele înțelegerii pieței, a nevoilor pieței, a proiectării produselor/serviciilor noi, a marketingului, a distribuției.
Lipsa unui cadru didactic pe măsura necesităților și aspirațiilor mediului de afaceri din România face ca singura metoda de imbunatatire a cunostintelor si a abilitatilor in mediul antreprenorial să fie experiența de piață dobândită în activitatea de zi cu zi și transferul acestora către alți angajați din firma prin antrenament și coaching în cadrul firmei.
Eșecul trebuie privit în mod pozitiv, deși este usturator atât la nivelul datelor financiare ale firmei cât și la nivleul încrederii de sine a antreprenorului. A învăța din greșeli devine o unealtă de management în cel mai strict sens al cuvântului. Planificarea, ancorarea planificarii în realitate, modificarea planurilor în functie de contextul mereu schimbător din teren, observarea și corectarea acțounilor angajaților sunt deja parte a arsenalului de unelte de management pe care mulți dintre antreprenorii români au înțeles rapid că trebuie să le utilizeze. Bancherii au observat la rândul lor că antreprenorii sunt din ce în ce mai atenți la implicațiile diverselor acțiuni și proiecte pe care le derulează. Mihaela Mnerau, director coordonator în cadrul Diviziei întreprinderi mici și persoane fizice autorizate din Bancpost, spune că „asumarea unui risc este esența începerii unei afaceri și platforma de dezvoltare a acesteia pe mai departe. Pentru managerii de întreprinderi mici și chiar și în cazul persoanelor fizice autorizate, observăm o creștere a gradului de adaptare a managerilor la provocările pe care le au în momentul în care riscul asumat se materializează într-un eveniment neplăcut (căderea unui furnizor important sau închiderea unui segment de piață)”. Directorul Bancpost este de părere că astăzi, din ce în ce mai mulți antreprenori încep să privească în față eșecul și reușesc, uneori chiar admirabil și remarcabil, să continue afacerea.
Teama de eșec este într-adevar un inhibitor al progresului. Starea de comfort, lipsa asumării de riscuri rezonabile nu contribuie la crearea unui climat de învățare și dezvoltare în intreprinderile mici. A învăța din greșeli este exact ceea ce ne trebuie astăzi. Iar pentru a învăța din greșeli trebuie să acceptam din start că vom face și greșeli pe care însă le vom corecta din mers..
O afacere de succes se constuieste in fiecare zi cu implicare, efort si grija pentru orice detaliu. De peste 20 de ani, specialistii IMM si PFA din Atelierele de Afaceri Bancpost sunt aproape de clienti, in toata tara. Deoarece si micii antreprenori au vise mari, Bancpost ii sustine prin Linia de credit cu rambursare flexibila si comision de acordare zero.
Detalii pe Atelierele de Afaceri și pe Blogul Bancpost