Liderii europeni lucrează la un al doilea ajutor extern, de
circa 110-120 mld. euro, ce urmează să fie acordat Greciei, dar
mulți economiști sunt de părere că astfel nu se rezolvă problemele
fundamentale cu care se confruntă țara.
Agenția de presă Thomson Reuters a făcut un scenariu cu ceea ce
s-ar putea întâmpla în cazul în care Grecia nu se va redresa nici
după acest ajutor și cu opțiunile pe care Germania, care are cel
mai greu cuvânt de spus cu privire la soarta euro, le-ar
avea.
La un moment dat în următoarele 18 luni cancelarul german Angela
Merkel ar putea primi un telefon, iar la celălalt capăt al firului
se va afla președintele BCE. În acel moment, Grecia a eșuat din nou
în a-și atinge țintele de reducere a deficitului, în mare parte din
cauza incapacității sale de colectare a taxelor. Planurile de
privatizare sunt în întârziere, iar investitorii evită achizițiile
de active din cauza protestelor sindicatelor și a instabilității
politice din țară. Un al doilea bailout pus în grabă la punct de
UE și FMI în septembrie 2011 și acceptat cu greu de parlamentul
grec a eșuat.
Nu va mai exista un al treilea bailout al Greciei pentru că boardul
FMI nu mai este dispus să aprobe noi fonduri pentru Atena, care se
află la numai câteva zile distanță de intrarea în incapacitate de
plată.
“Lucrurile nu stau bine deloc”, spune Mario Draghi, președintele
BCE, în convorbirea cu Merkel. “Am pompat lichidități în sistemul
bancar grec, dar nu mai putem continua. Dacă nu se ia o decizie
rapid, Grecia va intra în default”.
Urmează mai multe apeluri din partea directorului FMI Christine
Lagarde și a președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.
Președintele american o sună la rândul său pe Merkel. “Soarta
economiei mondiale depinde de ce se va întâmpla în Europa în acest
weekend”, spune Barack Obama.
Toate opțiunile pe care le are Merkel sunt sumbre. Cum ar putea
explica parlamentului german că probabil jumătate din suma de 35
de miliarde de euro angajată pentru Grecia va fi pierdută?
Va fi învinuită pentru ezitarea de care a dat dovadă la începutul
crizei? Cum îi poate liniști pe germani că banii lor sunt încă în
siguranță? Va ceda presiunilor interne de a scoate Grecia din zona
euro? Sau există o cale care ar putea întări euro pe viitor și ar
reduce pierderile inerente unui default al Atenei?
Ministrul german de finanțe propune o idee care a fost discutată
intens de oficialii UE timp de mai multe luni, în pofida negărilor
publice.
Pentru a limita criza de pe piețe și a reclădi încrederea în zona
euro, de ce nu ar exista un schimb al titlurilor guvernamentale
grecești, la un discount puternic, cu obligațiuni emise de fondul
de salvare al zonei euro, EFSF? Aceste noi instrumente ar fi
garantate de membrii zonei euro și acceptate de BCE ca garanții în
operațiunile sale de refinanțare, menținâd băncile grecești în
viață.
Muntele de datorii al Greciei ar fi înjumătățit, la aproximativ 80%
din Produsul Intern Brut (142,8% din PIB în 2010), în cadrul unui
acord de restructurare încheiat cu creditorii.
Băncile și asigurătorii ar înregistra pierderi dramatice din
cauza scăderii valorii obligațiunilor deținute, însă ar primi noi
obligațiuni garantate de fondul european de salvare. O astfel de
soluție ar declanșa în mod inevitabil proteste dure în
Germania.
Cum văd grecii ceea ce se întâmplă cu țara lor
Condițiile exagerate ale bailout-ului acordat Greciei relevă
atitudinea colonialistă a Bruxellesului, se arată într-o opinie a
doi greci, Costas Douzinas și Petros Papaconstantinou, publicată de
The Guardian. Cei doi prezintă mai multe aspecte care au fost
intepretate greșit.
-
1. Bailout-ul acordat Greciei nu este un cadou, ci un împrumut cu o dobândă ridicată. Fondurile de bailout nu sunt folosite pentru plata salariilor funcționarilor publici și a pensiilor, ci a datoriilor deținute de băncile germane și franceze. Potrivit estimărilor FMI, Grecia va efectua plăți legate de refinanțare și dobânzi în valoare de 131 mld. euro în perioada 2009-2014, cu mult peste valoarea împrumutului inițial de 110 mld. euro. Guvernul grec a fost obligat să provoace o criză economică și socială inimaginabilă în Europa Occidentală în vreme de pace pentru a primi împrumuturile.
-
2. Guvernele europene oferă acum un al doilea împrumut dacă Grecia va accepta un set de măsuri și mai drastice. Acceptarea acestor măsuri a fost stabilită drept precondiție pentru plata celei de-a cincea tranșe din bailout-ul inițial. Acesta este un adevărat caz de șantaj în opinia celor doi greci.
-
3. Pierderea suveranității economice este însoțită de atacuri fără precedent la adresa integrității politice și juridice a țării. Inspectorii UE și FMI vizitează țara în mod regulat, examinează situația și dictează politica. Conform noului plan, emisari străini vor fi desemnați în cadrul principalelor ministere și vor administra companiile care vor privatiza activele publice. Viziunea actuală promovează o disciplinare neocolonială a populațiilor.