“Evident nu suntem mulțumiți că ni se va impune o taxă suplimentară, însă pentru mine este extrem de important cum este percepută Ungaria de către investitori și cum evoluează prima de risc”, spune Sandor Csanyi, 57 de ani, într-un interviu pentru The Wall Street Journal.
“Menținerea țintei de deficit bugetar este foarte importantă, în condițiile în care noi (OTP – n.r.) suntem primii care simțim dacă încrederea se evaporă. Pentru mine, atât faptul că investitorii își pierd încrederea, cât și introducerea acestei taxe sunt evoluții negative, de aceea prefer cea de-a doua variantă, pentru că pare răul cel mai mic.”
Guvernul de la Budapesta a decis introducerea unei suprataxe pentru sistemul bancar, care ar aduce la bugetul de stat circa 710 mil. euro. Scopul taxei ar fi acela de a ajuta autoritățile să țină în frâu deficitul bugetar. Ținta pentru acest an a fost stabilită la 3,8% din PIB, iar pentru anul viitor la 3%, limita impusă de Uniunea Europeană.
Taxa este mai mare ca în Vest
Taxa, dacă va fi aprobată în parlament în această săptămână, a fost stabilită la 0,45% din activele totale ale băncilor. Această valoare este net superioară celei de 0,15% din activele nete stabilită în SUA, sau de 0,07% din active în Marea Britanie. Taxa va afecta nu doar băncile, ci și companiile de asigurări și de leasing.
Asociația companiilor de asigurări din Ungaria a avertizat că unii asigurători mai mici ar putea ieși de pe piață din cauza acestei taxe. Asociația Maghiară de Leasing a anunțat că taxa va îndrepta piața de leasing spre colaps.
Cele mai mari șase bănci străine din Ungaria au apelat deja la ajutorul FMI, cerând o modificare a valorii taxei. Acesta a fost unul dintre aspectele care au condus la suspendarea temporară a discuțiilor dintre instituția de credit și autoritățile de la Budapesta.
Răul cel mai mic
Csanyi, care se află la conducerea OTP din 1992 și care a fost recent ales în fruntea Federației de Fotbal din Ungaria, este însă mai împăcat cu această decizie a autorităților, deși îi găsește defecte. El a fost numit recent al doilea cel mai bogat om din Ungaria, cu o avere estimată la peste 500 mil. dolari.
Directorul executiv și președintele OTP spune că taxa ar trebui impusă doar pentru o perioadă limitată de timp, pentru că menținerea ei pentru mai mult de doi ani ar putea afecta creșterea economică. Consiliul fiscal independent, care urmărește evoluția bugetară, a concluzionat că impunerea acestei taxe ar avea ca rezultat majorarea prețurilor pentru serviciile bancare, în final resimțite de clienții din retail banking.
Mai mult, “când băncile trebuie să ia decizii privind alocarea de capital și lichidități, băncile-mamă ar putea hotărî să își ducă banii în altă parte, nu în Ungaria”, adaugă el.
Chiar și fără introducerea acestei suprataxe, profitabilitatea sectorului bancar este așteptată să scadă cu circa 15-20% în acest an, parțial din cauza mediului de business afectat de criză și parțial din cauza impactului investigațiilor organismelor de reglementare, care au forțat băncile să majoreze provizioanele, a completat Csanyi.
Testele de stres nu stresează OTP
Sistemul bancar este în prezent în focuri și din alte motive, nu doar suprataxe, precum teste de stres și reglementări.
“Testele de stres ar putea ajuta la restaurarea credibilității băncilor atât în rândul clienților, cât și al altor bănci. Dacă rezultatele testelor de stres sunt pozitive, activitatea instituțiilor ar reveni pe drumul cel bun, acțiunile s-ar aprecia și clienții ar resimți asta prin scăderea costurilor, toți ar avea de câștigat”, spune el. OTP este una dintre cele 91 de bănci supuse testelor de stres.
Csanyi nu pare îngrijorat de rezultatele testelor de stres. Banca sa s-a clasat pe poziția a cincea la nivel european după capitalul de bază, cu un nivel de 17,5%, după Credit Suisse, UBS, Sberbank și Danske Bank, potrivit Indicelui Bloomberg European Banking Index, calculat la sfârșitul anului trecut.
Întrebat despre profitul operațional al băncii sale în trimestrul doi, înainte de realizarea provizioanelor, el a confirmat estimările analiștilor, care îl situează la circa 100 de miliarde de forinți.