1. Lansarea brandului de țară, un nou motiv pentru criticarea guvernului. Lansarea brandului de țară la Shanghai a fost un nou motiv de critică folosit din plin de mass-media romanească, un element al logo-ului de brand turistic realizat de consorțiul THR-TNS fiind izbitor de asemănător cu alte elemente la prețuri de până la 250 de euro de pe internet, în condițiile în care costul total al promovării turistice a României se ridica la 850.000 de euro.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a cerut vineri consorțiului THR-TNS un răspuns oficial privind similitudinile dintre frunza din brandul turistic al României și alte simboluri, care pot fi cumpărate pe Internet sau fac parte deja din logo-uri.

Scrisoarea oficială a MDRT are la bază prevederile contractuale, conform cărora “asocierea garantat originalitatea elementelor manualului de brand și faptul că acestea nu aduc atingere prevederilor legislației române, comunitare și internaționale”, se arată în cererea MDRT.

Instituția a ținut să menționeze că “MDRT nu a efectuat nicio plată către THR-TNS și nici nu va efectua plăți în cadrul acestui contract, până la clarificarea acestor aspecte”.

2. Incapacitatea de atragere a fondurilor, principalul defect reproșat de FMI autorităților române. Reprezentantul FMI, Jeffrey Franks, care se află la București pentru o nouă rundă de discuții cu autoritățile române, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incapacitatea României de a atrage fondurile alocate de UE.

Gradul de absorbție al fondurilor europene se ridică aproximativ 10%.

“Suntem foarte îngrijorați de absorbția fondurilor europene. Vrem să depunem tot efortul pentru a îmbunătăți atragerea acestor finanțări. Vom lucra împreună cu Guvernul pentru găsirea unor strategii de îmbunătățire a absorbției. Principala provocare este ca banii să fie folosiți înainte ca ei să dispară, înainte să înceteze să mai fie disponibili”, a spus Franks.

3. Topul celor mai mari 50 de companii cu capital privat românesc. ZF a realizat în premieră to­pul celor mai mari com­panii cu capital privat românesc sau deți­nute de antreprenori stră­­ini ce își concentrează businessul pe piața locală.

Deși 50 de businessuri românești rulează doar cât cele mai mari cinci firme străine din economie (Petrom, Dacia, Rompetrol, Metro, Orange), antreprenorii români reușesc să se impună în domenii precum con­strucțiile, farma sau distribuția.

Acesta este primul clasament ce îi scoate la iveală pe antreprenorii români care rulează sute de milioane de euro pe o singură companie, însă nu spune nimic despre businessurile unor oameni de afaceri precum frații Micula (European Drinks), Marius Cristescu (Bega), George Copos (Ana Holding), Dan Șucu (Mobexpert), Adrian Po­rumboiu (Comcereal), Ovidiu Tender (Pros­pecțiuni). Ei controlează grupuri de firme cu afaceri de zeci sau sute de milioane de euro, dar care au rulaje mici pe o singură entitate. Pe de altă parte, topul aduce în prim-plan afaceri controlate de oameni de afaceri mai discreți precum Alin Niculae (Oscar Down­stream), Augustin Oancea (Tinmar-Ind), Baaklini Said, cu cetățenie română potrivit Re­gistrului Comerțului (Libarom Agri), care au afaceri în jurul a 100 mil. euro pe o singură firmă.

Mai bine de jumătate din afacerile românești au fost pe creștere, astfel că deși România se află în recesiune, există domenii unde se mai pot face bani buni. Cel mai mare avans a fost în agricultură, unde firma Agro-Chirnogi din Călărași aproape și-a dublat cifra de afaceri. De cealaltă parte, cel mai mare declin a fost în industria auto, puternic lovită anul trecut de criză. Firma Romcar deținută de Ion Țiriac a avut o scădere a businessului de 50%.

4. Fondul Proprietatea, profit de 51 mil. € în primul semestru. Listarea, cel mai probabil în ianuarie. Fondul Proprietatea, una dintre cele mai bogate companii din România, cu active de 2,8 mld. euro, a realizat în primul semestru un profit net de 210,5 mil. lei (51 mil. euro), în creștere cu 25% față de perioada similară din 2009, din dividende și dobânzi bancare.

Fondul nu a realizat tranzacții de vânzare sau cumpărare de acțiuni în această perioadă, aceasta fiind una dintre cerințele americanilor de la Franklin Templeton, care urmează să preia administrarea fondului în următoarele luni.

Veniturile Fondului Proprietatea s-au ridicat la 267,7 mil. lei (65 mil. euro), circa 65% provenind din imobilizări financiare, respectiv dividende încasate de la companiile din portofoliu, iar 20% din dobânzi bancare.

Fondul Proprietatea (FP) va fi listat cel mai probabil în ianuarie la BVB, precum și pe o bursă din străinătate, posibil Londra, a declarat, miercuri, Greg Konieczny, fund manager Franklin Templeton pentru România.

“Avem o prevedere în contractul de administrare ca să listăm FP în 90 de zile de la preluarea administrării, iar dacă AGA în care Franklin Templeton să fie numit administrator se va desfășura în septembrie listarea s-ar putea face în ianuarie 2011”, a afirmat Konieczny.

5. Eoliene cu împușcături. Cinci persoane împușcate cu gloanțe de cauciuc la Cogealac. Cinci persoane au fost împușcate luni cu gloanțe de cauciuc, în urma unui conflict izbucnit între primarul și localnicii comunei Cogealac (Constanța) și cehii de la firma CEZ, care construiesc un parc eolian în comună.

Reprezentanții firmei de pază Romnațional, care are contract încheiat cu dezvoltatorii proiectului, spun că agenții care au intervenit nu au făcut decât să se apere și să respecte clauzele din contract. Cu toate acestea, șeful CEZ, Jan Veskrna, a declarat anterior că începerea lucrărilor “este un risc asumat” și a dat drumul la lucrări, deși încă se află în proces cu primăria și situația nu era clară, așa cum a fost în cazul investiției de la Fântânele, pentru că “fiecare lună de întârziere costă”.

Între primarul din Cogealac și CEZ există un conflict mai vechi, întrucât reprezentanții companiilor CEZ și partenerii lor, Continental Wind Partners (CWP), spun că primăria refuză să le dea aprobarea pentru consolidarea drumurilor de exploatare, document necesar pentru obținerea autorizației de construcție.
CEZ a demarat lucrările la parcul eolian de la Cogealac cu o întârziere de trei luni, după ce a finalizat instalarea a 115 turbine eoliene în parcul de la Fântânele.

Veskrna, directorul executiv al CEZ România, companie care derulează investiția de 1,1 miliarde de euro în cele două proiecte eoliene din Dobrogea, de la Cogealac și Fântânele, a declarat pentru ZF că firma a început propria investigație în cazul scandalului izbucnit pe șantierul de la Cogealac.

6. Finanțele au reușit să atragă 1,2 miliarde euro de la bănci, la o dobândă de 4,9% după o perioadă de “secetă”. Ministerul de Finanțe a vândut miercuri certificate de trezorerie în euro cu scadența la un an în valoare de 1,2 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât ținta propusă inițial, la un randament mediu de 4,9% pe an.

Fondurile atrase vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice scadente.

Valoarea totală a cererii din partea băncilor s-a ridicat la 1,37 miliarde de euro, în condițiile în care Finanțele și-au propus inițial să vândă obligațiuni cu cupon fix de 5% în valoare de 400 de milioane de euro. Ulterior, obligațiunile au fost transformate în certificate de trezorerie cu discount.

Vânzarea de titluri în euro a fost un succes pentru că băncile au lichidități mari în euro primite de la băncile-mamă pentru care nu au alternativă de plasament, spun analiștii.

Surse bancare afirmă că, potrivit înțelegerii discutate și la recenta întâlnire dintre guvernatorul Mugur Isărescu, ministrul fi­nan­țelor Sebastian Vlădescu și mai mulți președinți de bănci, emisiunea de titluri în euro a fost ieri suprasubscrisă masiv în virtutea așteptării ca pe 4 august BNR să reducă din nou cota de rezervă la valută, de la 25% la 20%.

7. Banca Transilvania, profit net de 4 milioane de euro în trimestrul II, în creștere cu 71%. Banca Transilvania, singura instituție de credit cu capital privat majoritar autohton din top 10, a raportat pentru trimestrul al doilea un profit net de 17,2 mil. lei (circa 4 mil. euro), în creștere cu 71% față de aceeași perioadă din 2009, dar cu numai 1,2 mil. lei peste câștigul din trimestrul I al acestui an.

La nivelul primului semestru banca a acumulat un profit net de 33,2 mil. lei (aproape 8 mil. euro), de trei ori mai mare decât în prima jumătate a anului trecut.

Profitul net semestrial reprezintă mai puțin de 10% din rezultatul operațional care a urcat la 390 mil. lei, cu 68% mai mare față de semestrul I 2009, însă a fost erodat puternic de cheltuielile cu provizioane pentru credite neperformante, care au urcat cu 49%, până la 330 mil. lei. Stocul de provizioane a depășit astfel un miliard de lei (peste 260 mil. euro), la un volum de credite de 13 mil. lei (aproape 3,2 mld. euro).

8. BCR, profit de 488,5 milioane lei pentru S1, în scădere cu 19,5%. BCR a anunțat pentru primul semestru al acestui an un profit net consilidat, după plata impozitelor și plata intereselor minoritare ale grupului, de 488,5 milioane lei, în scădere cu 19,5% față de aceeași perioadă din 2009.

Rezultatul negativ a fost înregistrat în special ca urmare a cheltuielilor mai mari cu provizioanele, generate de contracția economiei, care a avut un impact negativ major asupra clienților.

Costurile nete cu provizioanele de risc pentru credite și sume de plătit în avans au totalizat 974,7 milioane lei, în urcare cu 24,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, și au fost rezultatul constrângerilor resimțite în special de IMM-uri în ceea ce privește fluxurile de numerar și lichiditatea.

Profitul operațional al grupului a urcat în primul trimestru cu 19,8%, la 1,63 miliarde lei, fiind rezultatul unui avans al venitului operațional, concomitent cu un control eficient al costurilor, potrivit băncii.

Venitul operațional a fost de 2,43 miliarde lei, în urcare cu 8,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar principalul motor al creșterii a fost o majorare de 9,7% a venitului net din dobânzi, la 1,9 miliarde lei.

Venitul net din taxe și comisioane a înregistrat o scădere anuală de 2,9% și a reflectat nivelul redus al cheltuielilor de consum ale clienților, care s-a suprapus cu strategia BCR de a încuraja clienții să utilizeze tranzacțiile fără numerar, mai ieftine și mai comode.

9. Ioan Niculae, gata să-și mute afacerile în Bulgaria din cauza fiscalității. Oamenii de afaceri sunt descumpăniți în fața avalanșei de propuneri lansate de autorități aproape zilnic și care vizează în special segmentul de fiscalitate, iar unii dintre ei se gândesc să-și ducă afacerile în Bulgaria pentru a scăpa de “bâlbâiala politică”.

“Nu mă surprind măsurile luate aproape zilnic de Guvern. Vreau să-mi mut din septembrie sediul social al companiei Interagro în Bulgaria. Până atunci toată legislația va fi tradusă în bulgară și vom căuta un sediu. Prefer să dau 10% cotă unică și să plătesc impozitele statului bulgar și aici să dau doar impozitul pe teren și clădiri. M-am săturat de măsurile luate de Guvern, dar și de agresiunea fantastică a serviciilor secrete împotriva oamenilor de afaceri. Nu mai vreau să fiu ascultat la orice oră din zi și din noapte doar pentru că sunt antreprenor român”, a declarat Ioan Niculae, proprietarul Interagro, companie aflată în top 3 cele mai mari companii cu capital privat românesc în funcție de cifra de afaceri. Compania Interagro a finalizat 2009 cu afaceri de 315 mil. euro (1,3 mld. lei), în scădere cu 70% față de 2008, când a anunțat afaceri de 538 mil. euro (2 mld. lei). De asemenea, grupul a înregistrat pierderi de 13,7 milioane de euro (57,6 mil. lei), după ce a raportat un profit de 16,7 mil. euro (61,6 mil. lei) în 2008.

10. Flanco, insolvență rezolvată cu plata căter creditori a maxim 20 de mil. euro din datoriile de 62 mil. euro. Flanco International, principala companie a grupului Flamingo, a depus recent la Tribunalul București planul de reorganizare a companiei, care urmează să fie aprobat în Adunarea Generală a Creditorilor și validat de către judecătorul sindic până la finele lunii septembrie.
Potrivit lui Andrei Cionca, directorul general al Casei de Insolvență Transilvania – administratorul judiciar al Flanco, creditorii grupului Flamingo (care cuprinde Flamingo International, Flanco International și Flamingo Computers – toate aflate în insolvență de la finele lui 2009) ar urma să primească până la 20 mil. euro din datoriile de 61,85 mil. euro. O parte din aceste sume vor proveni din vânzarea de active din patrimoniul societății, care nu sunt utilizate.
În cazul Flanco International, care este cea mai importantă divizie a grupului, nivelul datoriilor este de circa 23 mil. euro, potrivit administratorului, dintre care creditorii vor recupera 10 mil. euro, iar în funcție de vânzările companiei în următorii trei ani, suma ar putea ajunge la 14 mil. euro.
“Prin planul de reorganizare, creditorii vor recupera un procent de 22% din creanțe, ceea ce reprezintă un nivel mediu în astfel de situații. Gradul de recuperare a creanțelor garantate este de 90%. Furnizorilor le-am explicat foarte bine că din datoriile vechi nu-și vor recupera nimic și a fost foarte clar pentru ei, însă le-am garantat că din acel moment toate businessurile vor fi încasate pe loc. În acest moment nu există sold furnizor”, a precizat Andrei Cionca.

Subiecte #evenimente