Panica din 1797
Cauze: buble imobiliar,
febra tifoidă
Prima mare criză economică a lovit SUA în 1797, după ce
speculațiile din domeniul imobiliar au condus la apariția unui
fenomen de tip bubble, a cărui viață s-a sfârșit brusc. Problemele
nu s-au încheiat însă aici. Banca Angliei a oprit plățile, iar
porturile americane s-au închis din cauza epidemiei de febră
tifoidă. Activitatea economică a fost paralizată. Această criză a
produs însă o schimbare importantă pentru economia SUA. Aceasta a
devenit o economie orientată spre piața internă și nu spre
export.
Criza din 1807
Cauze: restricții comerciale
impuse de Marea Britanie
Aceast criză, care a durat trei ani, a fost de fapt rezultatul
restricțiilor comerciale impuse de Marea Britanie și al
embargoului din 1807, care a fost promulgat în timpul lui Thomas
Jefferson, și care stabilea neutralitatea SUA în cazul tot mai
tensionatelor relații Anglia-Franța. Restricțiile la export au
paralizat economia de coastă a SUA și au îngropat afacerile din
industria de transport pe mare. Mai mult, scopul principal al
embargoului nu a fost obținut, deoarece statul a fost atras în
război în 1812.
Criza din 1815-1821
Cauze: buble
imobiliar, rezerve de capital reduse
Guvernul Statelor Unite a adunat datorii uriașe în timpul
Războiului din 1812. Rezervele de capital ale băncilor s-au
subțiat. Speculațiile imobiliare erau din nou la ele acasă însă.
Când băncile au început să își ceară banii înapoi, multe companii
au intrat în faliment și odată cu ele și băncile. Fluctuațiile
extreme atât în ceea ce privește prețul și stocul de grâu, cât și
recoltele de bumbac au alimentat timp de mulți ani consecutivi
rata șomajului și și-au pus amprenta și asupra economiei.
Panica din 1837
Cauze: buble imobiliar,
bancă centrală fără puteri
În condiȚiile în care Statele Unite continuau să “achiziționeze”
pământ, investitorii au sesizat oportunitatea unor investiții
ieftine în imobiliare. Povestea frumoasă nu a durat însă mult și
băncile au început să își ceară banii împrumutați. Sectorul
imobiliar a intrat în panică. Rezultatul? 40% dintre băncile din
SUA au pierit. Deși președintele de atunci Martin Van Buren a fost
învinovățit, mulți cred că Andrew Jackson, care anterior
hotărâse că Banca Centrală nu trebuie să fie puternică sau să
aibă prerogative sporite, a fost cel care a lăsat băncilor mici
libertatea de decizie care le-a provocat prăbușirea.
Panica din 1857
Cauze: inflația cauzată de
“goana după aur”
Recesiunea din 1857 s-a transformat în scurt timp în panică după
ce filiala din New York a companiei Ohio Life Insurance and Trust
a intrat în colaps. Una dintre cauzele acestei crize a fost
inflația, provocată de descoperirea zăcămintelor de aur din
California. Încrederea consumatorilor a fost zdruncinată. Mulți
deponenți au început să își retragă banii din bănci. În puțin mai
mult de un an au intrat în faliment 5.000 de bănci. Cele mai
importante evenimente au avut loc în nord, sudul fiind salvat de
stabilitatea pieței bumbacului.
Panica din 1873
Cauze: gripa ecvină
O serie de evenimente ce au avut loc înainte de 1873 au avut un
impact semnificativ asupra creșterii economice a Statelor Unite.
Printre acestea se numără Marele Incendiu din Chicago și gripa
ecvină – care a ucis aproape toți caii din SUA și a paralizat
transportul rutier și activitatea industrială. Industria
feroviară a fost principalul beneficiar. Boom-ul nu s-a lăsat
așteptat. Nici panica ce i-a urmat. După falimentul băncii Jay
Cooke & Company piețele bursiere s-au prăbușit, iar Bursa de
la New York a fost închisă zece zile. În doi ani 18.000 de afaceri
au dispărut, iar rata șomajului a urcat la peste 14%.
Panica din 1893
Cauze: falimentul
companiei feroviare Philadelphia and Reading
1893 a fost un an de cotitură pentru economia SUA, după mai mulți
ani de extindere a rețelei de cale ferată și de performanțe
economice modeste. După falimentul Philadelphia and Reading
Railroad, în sectorul bancar și în economie în ansamblu a început
panica. Peste 1.500 de companii au intrat în faliment și peste 500
de bănci s-au închis. Rata șomajului s-a menținut la peste 10%
timp de cinci ani. Aceasta a fost considerată cea mai gravă criză
până la Marea Criză.
Panica din 1907
Cauze: falimentul unei
mari companii
ÎncepÅnd cu era Jackson, sistemul bancar american a fost
descentralizat. În perioadele de boom băncile puteau astfel oferi
credite pe bandă rulantă. După o perioadă de avans economic rapid,
economia a căzut pradă recesiunii, în parte din cauza influenței
sporite a marilor companii din domeniul feroviar, petrolier sau
bancar. Odată cu colapsul unuia dintre cele mai mari trusturi
din țară, piețele bursiere au luat-o la vale.
Criza din 1920-1921
Cauze: deflația și
șomajul
DeȘi mai scurtă ca durată comparativ cu restul recesiunilor, criza
din ’20-’21 a fost foarte severă. După Primul Război Mondial,
deflația ajunsese în 1920 la 18%, cel mai mare nivel din istorie,
potrivit Departamentului de Comerț. În condițiile în care tot mai
mulți militari se întorceau acasă, șomajul a devenit următoarea
grijă.
Recesiunea din 1973-1975
Cauze: creșterea prețului petrolului
Spre deosebire de alte recesiuni ce au afectat SUA, aceasta a fost
marcată de stagflație – rată mare a inflației combinată cu rată
ridicată a șomajului. Prețul petrolului a crescut puternic în
State ca urmare a embargoului impus de statele OAPEC (Organization
of Arab Petroleum Exporting Countries). Mai mult, costurile
războiului din Vietnam au urcat puternic. Peste toate acestea,
piața bursieră s-a prăbușit ca urmare a eșecului sistemului
monetar de la Bretton Woods. Toate acestea au pus capăt boom-ului
economic de după cel de-al Doilea Război Mondial. Deși recesiunea
s-a încheiat oficial în 1975, și în anii ce au urmat performanțele
au fost modeste.
Recesiunea de la Începutul anilor ’80
Cauze: înăsprirea politicii monetare
La sfârȘitul deceniului al optulea inflația urma un trend
ascendent. Din această cauză Fed a înăsprit politica monetară.
Rezultatul a fost reducerea investițiilor, deoarece accesul la
capital nu mai era facil. Începând cu iarna lui 1982, inflația a
continuat să scadă și rata șomajului să crească timp de mai mulți
ani.
Marea Criză din anii ’30
Cauze: crah bursier
O perioadă de speculații s-a finalizat cu un crah bursier de
proporții. În decurs de două zile piața bursieră a pierdut un
sfert din valoarea sa. Privită de mulți drept cea mai gravă criză
din istoria SUA, Marea Criză a durat 11 ani și 8 luni. În culmea
evenimentelor rata șomajului s-a apropiat de 25%. Producția
economică a SUA a scăzut la jumătate și aproape fiecare țară
dezvoltată din lume a fost afectată.
Recesiunea actuală
Cauze: bubble imobiliar, instrumente financiare complexe
Este dificil de precizat dacă această recesiune va fi catalogată
ca una dintre cele mai severe din istoria SUA, însă tot mai multe
indicii sugerează acest lucru. Criza a izbucnit în martie 2008
după ce banca de investiții Bear Stearns a devenit prima dintre
multele instituții americane importante care au fost salvate din
faliment de Fed. Lehman Brothers s-a prăbuțit, După Lehman au
urmat AIG, GM și multe altele. Criza a avut la bază excesele de pe
piața imobiliară și instrumentele financiare complexe.