Cererea mare de lei a dus dobanzile si la 30% pe an

Dealerii de pe piata monetara interbancara au avut ieri una dintre cele mai agitate sedinte de tranzactionare, pe fondul cererii mari de lei dar si a speculatiilor mari facute de unele banci care isi asigurasera lichiditatile din timp.
Dobanzile au ajuns la un moment dat  chiar pana spre 30% pe an, pentru ca dupa “ce jocurile s-au facut”, spre finalul zilei, sa se coteze in 15/18% pe an. Agitatia a fost data de fapt si de o emisiune de titluri de stat “surpriza” organizata de Ministerul Finantelor , cu scadenta peste o saptamana, care chiar daca a aratat clar ca are nevoie disperata de lichiditati  nu a acceptat sa plateasca orice dobanda. Dovada a fost faptul ca in final toate ofertele bancilor au fost respinse, considerandu-se ca nivelul randamentelor (dobanzilor medii) cerute sunt prea mari.
Nevoia brusca de lichiditati a Ministerului Finantelor a fost reflectata indirect si luni si marti cand pentru prima data dupa mai multi ani Trezoreria s-a imprumutat pe o zi sau dobanzile medii platite la titlurile de stat au fost usor in crestere fata de cele platite la licitatiile anterioare. Pentru scadenta un an s-a platit o dobanda medie de 15,77%, fata de 15,51% la licitatia anterioara, in timp ce pentru scadenta trei luni dobanda a fost de 17,71% comparativ cu 17,64% saptamana trecuta.
Dealerii spun insa ca mai degraba este vorba de o criza temporara de lichiditati a Finantelor si de o usoara neconcordanta intre politica de sterilizare aplicata de Banca Nationala la inceputul saptamanii (cand a atras de pe piata mai multe mii de miliarde de lei) si nevoia de bani a Finantelor.
“Cresterea usoara a dobanzilor platite de Ministerul Finantelor nu poate fi considerata un trend. A fost mai degraba o criza temporara de lichiditati”, spune Cristian Sporis, chief dealer la Raiffeisen Bank.
Dealerii se asteapta ca astazi Ministerul Finantelor sa incerce sa atraga din nou lei de la banci, prin efectuarea unor licitatii similiare cu cea de ieri, dar pentru ca lichiditatea din piata ar fi mai mare si costurile sa scada direct  proportional.
 Previziunile facute la inceputul anului privind trendul urmat de dobanzi in 2003 aratau ca se va continua scaderea , dar cu un ritm mult mai mic decat anul trecut. De evolutia dobanzilor platite de Finante sau de cele de pe piata interbancara depind direct proportional si cele platite de banci pentru depozitele bancare sau cele cerute la credite.