Liberalizarea unei pietei presupune insa, concomitent, impunerea unor standarde unanim acceptate si recunoscute. Pe piata materialelor de constructii certificarea calitatilor produselor de circulatie se face prin marcajul CE, prin care se atesta ca produsul satisface prevederile Directivei Consiliului Europei privind produsele pentru constructii.
Adoptarea marcajului CE are ca scop protejarea pietei si metinerea standardelor de calitate. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, produsele comercializate pe teritoriul Romaniei, provenite din import trebuie certificare prin marcaj CE sau agrement tehnic, respectiv echivalarea diverselor tipuri de certificari de calitate cu cele autohtone, respectiv, europene.
Asociatia Producatorilor de Materiale pentru Constructii din Romania (APMCR) a organizat in parteneriat cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, Consiliul Tehnic Permanent pentru Constructii si Inspectoratul de Stat in Constructii, seminarul “Marcajul CE – marcajul liberei circulatii a produselor pentru constructii”, in cadrul expozitiei Camex. Scopul lui fiind de a atrage atentia asupra importantei unei certificari unice, atat pentru consumatori cat si pentru producatori.
“Plecam de la ideea de piata libera si implicatiile acestui sistem. Trebuie sa asiguram calitatea produselor puse in circulatie”, a declarat Claudiu Georgescu, vicepresedintele APMCR. Marcajul de conformitate europeana este obligatoriu pentru produsele pentru care exista specificatii europene armonizate si atesta ca produsul satisface prevederile Directivei Consiliului Europei privind produsele pentru constructii si ca acesta corespunde cu specificatiile tehnice europene si a fost supus procedurilor de evaluare a conformitatii adecvate, fiind potrivit pentru scopul destinat, deci statele membre nu pot interzice utilizarea acestuia. Marcajul CE atesta rezistenta mecanica si stabilitatea, securitatea in caz de incendiu, respectarea standardelor de igiena si de mediu, siguranta in exploatare, precum si economia de energie si izolarea termica a produsului.
Cu toate aceste, marcajul CE nu este o marca de calitate. “Acest marcaj demonstreaza un anumit nivel de performanta in relatie cu regulile europene, semnifica conformitatea cu specificatiile tehnice europene si implica de cele mai multe ori atestarea conformitatii de catre un tert”, afirma Georgescu. Cu toate acestea, nu toate statele membre ale Uniunii Europene accepta marcajul pentru certificarea producatorilor interni. Un astfel de exemplu este Anglia. De cele mai multe ori, in statele in care nu se folosesc aceste marcaje opereaza dupa reguli mai stricte decat cele prezavute pentru acordarea acestuia.
Majoritatea producatorilor importanti de materiale de constructii de pe piata locala au obtinut deja aceasta certificare. Singurii care nu sunt obligati sa isi certifice produsele sunt micii producatori. “Speram ca tot mai multi producatori vor realiza beneficiile acestei acreditari”, conchide Georgescu.
APMCR este o organizatie non profit ce grupeaza principalii producatori de materiale pentru constructii de pe piata locala si le reprezinta interesele in domeniul tehnic, de reglementare si in raport cu autoritatile statului probleme de natura tehnica. Anul trecut, cifra de afaceri a membrilor APMCR s-a ridicat la o valoare ce depaseste 400 de milioane de euro.
PSC sustine introducerea unei certificari profesionale
O alta problema foarte importanta adusa in discutie cu ocazia deschiderii CAMEX a fost cea a unei autorizatii universale de calitate a produselor si serviciilor pe piata locala. Patronatul Societatilor din Constructii (PSC) sustine necesitatea introducerii unei certificari profesionale a intreprinderilor din constructii, cu scopul de a reglementa piata specifica.
“Unul dintre cele mai importante avantaje ale unui certificat unic de calitate a serviciilor ar fi ca firmele de apartament nu vor mai avea acces la licitatii ca pana acum, cand practicau preturi sub nivelul pietei, lucrarile fiind ulterior subcontractate catre alte parti”, a declarat Gheorghe Polizu, presedintele PSC.
Patronatul a propus inca din 1995 o forma de reglementare a pietei constructiilor, proiectul fiind aprobat in anul 2000 de catre consiliul tehnic al actualului minister al dezvoltarii. In 2002 au fost elaborate si aprobate de catre minister normele metodologice de acordare a certificatului profesional.
In Anglia, de exemplu, alegerea unei firme in cadrul unei licitatii depinde foarte mult si de prezenta unei certificari profesionale. Important este ca aceasta certificare sa nu devina o bariera de participare in piata pentru companii fie locale sau externe, potrivit reprezentantilor Inspectoratului de Stat in Constructii.
“Suntem parteneri si dorim sa fim partenerii tuturor firmelor de constructii. Suntem parteneri ai firmelor, dar trebuie sa fim parteneri in folosul cetatenilor, pentru a-i proteja de lucrari sau de materiale de calitate slaba. Dorim sa se construiasca bine si de calitate”, a declarat Dorina Isopescu, inspector general in cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii.
Pentru acordarea acestei certificari se va tine cont de o serie intreaga de criterii, printre care rezultatele financiare ale companiei, politica de management, protectia mediului si, nu in ultimul rand, portofoliul curent de lucrari. Organismul care urmeaza sa acorde aceste certificate va avea cel mai probabil forma juridica a unui ONG recunoscut si acceptat de catre Ministerul Dezvoltarii.
“Consider ca cea mai buna solutie este sa fie infiintat un ONG care sa reprezinte interesele tuturor patronatelor de pe piata de constructii si mai mult decat atat cred ca este foarte important ca si certificatul acordat de acest organism sa coincida cu disparitia tuturor celorlalte autorizatii sau certificari practicate de catre patronate”, a declarat Laurentiu Plosceanu, presedinte ARACO.
Daca in cazul companiilor care activeaza pe piata constructiilor, certificatul unic de calitate este inca in faza de proiect, o mare parte dintre producatorii de materiale de contructii de pe piata locala sunt deja certificati, prin prezenta marcajului “CE” pe produsele lor, in acest caz fiind adoptat modelul Uniunii Europene.
Deficit de 300.000 de salariati in constructii
Piata constructiilor ar putea inregistra anul acesta o crestere de pana la 30%, dupa estimarile lui Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor. Tocmai din acest motiv el a atras atentia ca aceasta dinamica foarte buna ar putea fi amenintata de lipsa fortei de munca. Borbely estimeaza ca in acest moment, piata de profil duce lipsa de circa 200.000 pana la 300.000 de angajati. “Aceasta crestere spectaculoasa este umbrita insa de problema lipsei fortei de munca, in conditiile in care aproape doua milioane de romani lucreaza in strainatate si foarte multi dintre ei chiar in constructii. In Bucuresti constructorii nu mai gasesc de ceva timp muncitori calificati, desi ar fi dispusi sa plateasca un salariu comparativ cu cel din Uniunea Europeana”, a declarat ministrul cu ocazia deschiderii Targului international de materiale de constructii CAMEX 2007, aflat la cea de-a doua editie, la care participa mai mult de 250 de firme de constructii.
In acelasi timp el a invitat companiile romanesti sa se uneasca pentru a putea participa si castiga licitatiile proiectelor mari. Cu aceasta ocazie ministrul a anuntat modificarea legii achizitiilor publice, in sensul micsorarii perioadei necesare pana la anuntarea castigatorilor.
O mare parte dintre intarzierile de pana acum s-au datorat necesitatii rezolvarii contestatiilor, situatie deplansa si in cazul licitatiilor pentru medicamente, derulate de catre Ministerul Sanatatii.
“Dorim sa reducem termenele in care au loc licitatiile, sa nu se mai intarzie desemnarea castigatorilor de licitatii in urma a tot felul de contestatii aberante”, a explicat el.