Statul cheltuie anual circa un miliard de euro cu pensiile speciale ale foștilor militari, polițiști și angajați din serviciile secrete ale Ministerului de Interne. Cum au apărut însă aceste pensii speciale?

În România, pensiile “defined benefits” (beneficii definite, echivalentul “pensiilor speciale” de astăzi și al pensiilor standard de pe vremea comunismului) au fost înlocuite cu pensiile “defined contributions” (beneficii pe bază de contribuții) odată cu legea pensiilor din 2001.

Se poate spune însă că, inițial, toate pensiile din România puteau fi considerate speciale – defined benefits – , atâta timp cât se calculau în funcție de salariul obținut în ultimele luni înainte de pensionare și de salariul obținut de salariații aflați în plată pe aceeași funcție la data respectivă.

De fapt modul de calcul al pensiilor speciale a fost gândit inițial de cancelarul german Otto von Bismark, care a implementat sistemul de pensii în urmă cu aproape 150 de ani, însă acesta a rezistat atâta timp cât economia a avut resurse să le susțină. Așa – numitele pensii speciale, adică pensiile standard, au existat și încă mai există și în mediul privat, în special în multinaționalele care le includ în pachetele de beneficii oferite angajaților. Exemplul General Motors, gigantul auto care a oferit ani la rând pensii de tip defined angajaților defined a înghețat aceste beneficii în 2007 și le-a înlocuit cu planuri de pensii bazate pe contribuții pentru salariații noi din 2007 încolo, ceea ce i-a permis să facă economii anuale de 1,6 miliarde de dolari.

În fața competiției asiatice, unde salariații nu au promise niciun fel de pensii și angajatorul nu are acest gen de cheltuieli, Occidentul este nevoit să anuleze rând pe rând beneficii sociale câștigate în cei 30 de ani de creștere economică neîntreruptă de după al doilea război mondial. Occidentul ține cu dinții de sectorul de stat, de pensii și de salarii, de nivelul de trai câștigat, dar presiunea este uriașă.

General Motors nu a fost însă singura companie care a luat această decizie. Whirlpool (în noiembrie 2006), IBM (ianuarie 2006), Motorola (decembrie 2005), sau Citigroup (noiembrie 2006) și-au înghețat cel puțin parțial planurile de pensii de tip “defined” în ultimii ani.

În prezent, pensia este calculată în funcție de contribuție, pentru că este luat în calcul salariul avut comparativ cu salariul mediu pe economia în perioada lucrată, dar statul fixează punctul de pensie în funcție de resursele estimate că vor fi strânse la buget. Cele 170.000 – 200.000 de pensii speciale despre care se discută în România (nu se știe încă o cifră exactă) reprezintă ultima insulă în care pensiile sunt legate de veniturile anterioare.

Unul din motivele pentru care s-a dorit o lege unitară a pensiilor în România a fost dorința de a elimina discrepanțele în ceea ce privește modul de alocare a resurselor pentru finanțarea pensiilor publice. Diferența dintre cea mai mică pensie și cea mai mare era de 100 de ori la nivelul anului 2009, potrivit unor statistici oficiale, cea mai mare pensie fiind acordată unui pensionar “special” care primea o pensie lunară de 35.000 de lei.

“Este adevărat este că există pensii speciale și în alte state europene pentru militari, dar discrepanțele nu sunt atât de mari. La recalcularea pensiilor din 2005, când s-a reformat armata și când s-au recalculat 5 milioane de pensii, iar pensionarii erau puși pe drumuri, deși datele lor existau la Casa de Pensii, nu s-a făcut un scandal atât de mare ca acum. Li s-a lăsat o portiță pensionarilor de atunci: casa de pensii le recalcula, iar dacă cei cărora nu li se recalcula corespunzător și puteau dovedi prin acte acest lucru își puteau rezolva problema”, a spus Petru Dandea, vicepreședintele confederației sindicale “Cartel Alfa”.

Președintele Traian Băsescu a anunțat alaltăseară că se va aplica decizia dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care suspendă metodologia de recalculare a pensiilor militare, deși o hotărâre de guvern care prevedea recalcularea pensiilor speciale s-a dat încă de la finele lunii iulie a anului trecut. De ce nu s-a luat nicio măsură în acest sens înainte de intrarea în vigoare a legii pensiilor?

“Răspunsul este unul singur la această întrebare: la nivelul administrației centrale în zona decizională există multe incompetențe. În loc să învețe din greșelile din trecut, au pus din nou oamenii pe drumuri degeaba”, a mai spus Dandea.

Practic, ceea ce a anulat Înalta Curte este felul în care cei vizați trebuia să-și dovedească anii de muncă și nu noua lege a pensiilor, care prevede că toate pensiile sunt plătite de asigurări, și nu prin intermediul ministerelor de resort, cum se întâmpla în cazul polițiștilor, militarilor și al celor din servicii secrete.

Pentru acest lucru, bugetul asigurărilor sociale de stat a fost suplimentat prin legea bugetului pe 2011 cu 800 de milioane de euro. Practic, s-a luat din bugetul ministerelor prin care se plăteau pensiile speciale și suma s-a transferat la Ministerul Muncii, special pentru pensii.