Locul unde va fi dezvoltat scutul antirachetă – aerodromul Deveselu, Olt, este la șase kilometri de Caracal și la 220 de km de București.
Aerodromul Deveselu și-a început activitatea în 1952, fiind gazda Regimentului 206 Aviație Vânătoare Tactică. Baza militară a fost desființată în 2002, dar pista este încă în stare bună și utilizată uneori.“Practic, din luna februarie anul trecut, când România a răspuns pozitiv invitației Statelor Unite de a fi parte a acestui program de securitate, s-au desfășurat analize cu privire la locația optimă pentru acest sistem de apărare. Au fost analizate mai multe locații. Vă pot spune că sunt circa 120 de parametri care trebuie îndepliniți de o astfel de locație pentru ca sistemul să fie în deplină siguranță. În cele din urmă, s-a optat și noi am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu”, a explicat președintele.
Sub comandă românească
Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar o parte din suprafața bazei va fi utilizată de sistemul antirachetă american.
Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocați circa 200 de militari americani. Cifra maximă care poate fi atinsă ca număr de militari dislocați la Deveselu este de 500.
Potrivit șefului statului, sistemul este un sistem defensiv de apărare a teritoriului României și al SUA împotriva rachetelor balistice, dar el poate apăra și alte țări europene. La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antirachetă, așa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, componenta americano-română va fi integrată acestui sistem.
“În opinia mea, cu realizarea acestei componente a scutului antirachetă România se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoria ei și cred că, din acest punct de vedere, putem spune că România și-a atins un obiectiv important, acela de a-și garanta securitatea pe termen lung, și nu conjunctural”, a opinat șeful statului, care a reiterat că elementele scutului care vor fi amplasate în România nu sunt îndreptate împotriva Federației Ruse.
Ieri, după anunțul șefului statului, o delegație româno-americană condusă de secretarul de stat în MAE Bogddan Aurescu și subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, care conduc delegațiile României și SUA ce negociază acordul privind amplasarea în România a scutului, au mers în zona în care acesta va fi construit.
Aurescu explicat la Slatina, citat de Mediafax, că sistemul va fi instalat de SUA la orizontul anului 2015, el va fi unul strict defensiv de interceptări și nu va avea niciun fel de efecte negative asupra populației, mediului și culturilor agricole.
Amplasarea acestui sistem implică instalarea în fosta bază aeriană a unui număr redus de persoane, respectiv 150-200, număr care va putea crește în anumite situații.
“În relația cu SUA această participare a României va contribui la consolidarea relațiilor bilaterale”, a spus secretarul de stat.
MAE și MApN au susținut ieri într-un comunicat că procesul a fost început în contextul negocierilor cadrului juridic aferent participării României la proiectul american și s-a finalizat în urmă cu câteva săptămâni. El a constat în analiza în format interinstituțional, de către instituțiile românești și americane cu expertiză relevantă, a celei mai bune opțiuni care să corespundă tuturor criteriilor tehnice fixate de cele două părți.
Astăzi la București va avea loc runda a șaptea de negocieri pe tema participării României la sistemul de apărare antirachetă pe care Statele Unite intenționează să îl dezvolte în Europa.
Programul negocierilor va fi unul tehnic, iar, potrivit MAE, va permite avansarea discuțiilor în sensul finalizării, în perioada următoare, a procesului de negociere privind Acordul referitor la amplasarea elementelor scutului.
Pe de altă parte, România s-a ferit să ceară ceva SUA, de pildă
eliminarea vizelor, așa cum s-a întâmplat în cazul Cehiei. Aurescu
a susținut ieri că nu a fost condiționată de către autoritățile
române de acordarea vizelor de călătorie în SUA care a precizat că
libera circulație a cetățenilor români rămâne o prioritate pentru
SUA și România.
“Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii este matur și solid, iar în cazul acestui parteneriat sunt foarte multe aspecte de colaborare pe zona de siguranță, militară, însă avem și o colaborare sigură în ceea ce privește domeniul economic, cultural. Nu s-a pus problema să facem un târg: «noi vă dăm locația, iar voi ne dați vize»”, a declarat Bogdan Aurescu.
Potrivit acestuia, libera circulație a cetățenilor români în SUA rămâne o “prioritate” pentru cele două țări.
“Chestiunea vizelor, și aici poate depune mărturie și domnul Gitenstein (ambasadorul SUA Mark Gitenstein -n.r.) este discutată la fiecare întâlnire pe care o avem la cel mai înalt nivel. Discutăm împreună pentru a putea îndeplini condițiile de care cetățenii români au nevoie pentru a circula liber în SUA. Vă asigur că este o prioritate pentru MAE, cât și pentru SUA rezolvarea problemei vizelor pentru cetățenii români”.
Americanii, tranzit intens prin portul Constanța
Președintele a mai anunțat ieri că CSAT a aprobat solicitarea Statelor Unite de a utiliza Aeroportul Mihail Kogălniceanu și Portul Constanța ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari și tehnică militară către Irak și Afganistan, dar și pentru transportul de militari și tehnică militară din Irak și Afganistan către Europa.
“În felul acesta, Kogălniceanu și Portul Constanța devin două infrastructuri strategice și pentru Statele Unite, nu numai pentru România. Procesul se va derula în primele două luni în vederea autorizării, după care va funcționa autorizat, fără supraveghere americană, în baza acordului dintre România și Statele Unite.
Reacții la decizia de amplasare în România a sistemului de apărare antirachetă
Emil Boc, primul-ministru al României: România beneficiază astăzi de niște măsuri de securitate pe care poate nu le-a avut niciodată în istorie. Costurile sunt suportate de partenerii externi și vor fi comunicate la timpul potrivit.
Mircea Geoană, președintele Senatului: Amplasarea scutului antirachetă este esențială în efortul combaterii terorismului. Partea americană va informa conducerea Senatului și comisiile de specialitate cu privire la consecințele și detaliile tehnice ale acestei decizii. Nu vor exista dificultăți în Parlament pentru ratificarea acordului.
Bogdan Aurescu, Secretar de stat în MAE: În relația cu SUA, această participare a României va contribui la consolidarea relațiilor bilaterale. Acest sistem este unul strict defensiv și nu va avea efecte negative asupra oamenilor din zonă care vor putea să muncească și să trăiască normal.
Eugen Bejinariu, vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților: Trebuie să aflăm mai multe în ceea ce privește ce sistem antirachetă va fi folosit.
Crin Antonescu, președintele PNL: PNL susține deciziile CSAT. Deciziile sunt conforme cu angajamentele de securitate ale României și cu interesele de politică externă și strategice ale României. Sunt decizii normale ce decurgeau din calitatea de membru NATO și partener strategic al SUA.