Mark Brown ar dori ca clientii sai sa se gandeasca mai mult la viitor. Pusi in fata deciziei de a alege dintre a cumpara un automobil nou si a economisi 300 de dolari intr-un fond de pensii, clientii opteaza adesea pentru automobil, in defavoarea linistii sufletesti.
Brown, ce detine Brown Insurance Agency din Biddeford (Maine, SUA) spune ca chiar si cei care s-au luptat din greu sa-si asigure existenta in ultimul deceniu nu dau dovada de instinct de economisire.
“Somajul este in crestere, iar veniturile scad, si totusi oamenii doresc sa cheltuiasca banii pe loc, fara nici o remuscare” spune Brown.
Neincrederea in presedinte
In acest context a privit Brown succesul inregistrat de presedintele american in reducerea impozitelor americanilor cu 350 miliarde de dolari in urmatorii 10 ani. Brown a ascultat cu un sentiment de neincredere cum presedintele repeta ca aceste reduceri de impozite vor permite consumatorilor sa cumpere mai mult.
“Eu ma tem ca vom continua sa ne imprumutam si sa cheltuim,” spune Brown. “Nu este in conformitate cu politica noastra actuala sa le spunem oamenilor sa stranga cureaua”.
Si totusi, multi experti considera ca acest apel facut consumatorilor de a cheltui poate parea din ce in ce mai lipsit de substanta. Avand in vedere nivelul record atins de datoria interna a Statelor Unite, apelul ar trebui sa fie unul la prudenta fiscala.
“Ca tara, suntem de asemenea caracterizati de o etica a frugalitatii,” spune Robert Bixby, director al Concord Coalition, un grup non-profit care cheama la stabilirea unor bugete mai echilibrate. “Americanii considera ca datoriile trebuie platite, si de aceea cred ca aceasta reducere de impozite a fost una fortata”.
Fara a cere o reducere imediata a cheltuielilor, unii observatori devin din ce in ce mai critici fata de ceea ce considera cultura de consum a tarii.
Cresterea numarului de falimente
Sectorul de business si guvernul au ajuns sa considere ca aceasta cultura da nastere unei varietati intregi de fenomene negative. Datele privind increderea consumatorilor pe care multi economisti le considera ambigue sunt analizate cu mare minutiozitate de departamentele de marketing si de media.
Mult mai important, indemnul de a cheltui i-a adus pe multi americani la faliment.
Ca reactie, specialistii reexamineaza contextul in care a luat nastere cultura de consum, intrebandu-se daca nu este momentul crearii unei etici mai echilibrate legate de modul in care se economiseste si se cheltuie in America.
“Exista un sentiment de neliniste legat de felul in care consumatorii isi cheltuiesc banii”, spune Dean Baker, director in cadrul Center for Economic and Policy Research.
Mai intai, cetatenii cheltuiesc prea mult, spun unii specialisti. In anii ’80, consumatorii economiseau aproximativ 10% din venituri, in timp ce anul trecut procentul a fost de numai 3,7%.
Una dintre consecinte a fost cresterea datoriilor personale. Media datoriilor consumatorilor, pe carti de credit, era de 8.940 dolari, in crestere fata 3.275 dolari in 1992.
In parte ca urmare a reducerilor de impozite menite a impulsiona cheltuielile, datoria guvernului federal este de asemenea in crestere. In perioada cuprinsa intre anii fiscali 2003 – 2005, spun observatorii, guvernul va acumula o datorie de aproximativ 400 miliarde de dolari.
Cererea face recesiunea?
Notiunile de frugalitate si prudenta fiscala au fost o caracteristica importanta a gandirii intelectuale americane din secolul 17 pana in prezent. Aceasta sustinere a austeritatii se intensifica in perioadele de conflict. Dar chiar si in perioadele de pace, americanii nu au acceptat cu usurinta etica consumului.
Si totusi ideea conform careia un volum constant si chiar in crestere al cheltuielilor efectuate de consumatori este vital pentru bunul mers al tarii a fost acceptata in general de multi americani de peste 50 de ani.
“Ideea ca perioadele de recesiune sunt determinate de o insuficienta cerere a consumatorilor domina inca gandirea economica a americanilor,” spune Stephen Moore, economist in cadrul Cato Institute.
Specialistii fac referire la teoriile promovate de economistul John Maynard Keynes la inceputul secolului 20 pentru a explica accentul pus de America contemporana pe cultura consumului.
Noua era a consumului, spun specialistii, s-a dezvoltat pe baza eforturilor coordonate depuse de liderii unor domenii foarte variate.”Variate grupuri aflate la putere au ajuns la ideea ca pot cladi o economie prospera pe baza ideii de consum in masa,” spune Lizabeth Cohen, istoric in cadrul Harvard University.
Pe de alta parte, oamenii erau incurajati sa cumpere aratandu-li-se ca aceasta este o datorie patriotica.
Acumularea prin indatorare
Pe masura ce instrumentele de economisire au devenit mai sofisticate, americanii si-au cheltuit o mare parte a veniturilor pe achizitionarea de bunuri si servicii. Astfel, mijloacele traditionale de economisire au devenit invechite odata cu posibilitatea de a investi in actiuni, fonduri mutuale sau domeniul imobiliar.
Consumatorii nu aveau motive sa-si pastreze banii la banca, cand achizitionarea unei case le permitea multora sa acumuleze mii de dolari.
“S-a creat o situatie ciudata in care oamenii se adanceau in datorii pentru a cumpara o casa, acumuland in acelasi timp din ce in ce mai multi bani,” remarca Michael Lehmann, istoric al sectorului economic in cadrul Universitatii din San Francisco.
Din 2001, refinantarile au adaugat aproximativ 300 miliarde de dolari in economie, cea mai mare parte a acestor bani fiind cheltuiti de consumatori, conform Mortgage Bankers Association.
Totusi, se pare ca puterea acestor noi instrumente de economisire nu mai este la fel de mare. Piata actiunilor este in scadere, iar valorile imobiliare au scazut deja pe unele piete.
A economisi sau a cheltui?
Totusi, americanii nu dau semne ca ar fi dispusi sa-si limiteze cheltuielile. Conform unui studiu recent, 27% din americani intentioneaza sa cheltuiasca banii obtinuti din reducerile de impozite, in timp ce numai 18% ii vor economisi.
Aceasta situatie se datoreaza in parte faptului ca liderii politici ezita sa incurajeze prudenta fiscala. Autoritatile de la Washinton s-au ferit sa exprime lucruri negative legate de consum.
Economistii au pareri impartite cu privire la efectul pe care l-ar avea o reducere a cheltuielilor asupra economiei. Multi sustin ca efectul ar fi unul devastator.
“Daca acest lucru s-ar intampla, sectorul afacerilor si-ar reduce de asemenea cheltuielile, iar economia ar intra in recesiune,” remarca Milton Ezrati, economist in cadrul firmei de investitii Lord, Abbett &Co.
Altii sugereaza ca economia generala ar avea de castigat de pe urma unei cresteri semnificative a economiilor consumatorilor, companiile fiind principalele beneficiare.
Oricum, arata Brown, “ar trebui sa fim cu totii mai pregatiti in fata unor evenimente neprevazute”.
Rusia: Nebunia abia incepe
Se pare ca activitatea de creditare a consumatorilor se intensifica in Rusia, desi, in afara catorva mari orase ale acestei tari, aceasta activitate este considerata un adevarat pacat. Totusi, chiar si in Moscova, cel mai bogat oras al Rusiei, media anuala a creditelor acordate persoanelor fizice este de 20 de dolari, comparativ cu media caracteristica Statelor Unite, de 18.000 de dolari, remarca Natalia Zagvozdina, analist in cadrul bancii de investitii Renaissance Capital.
De fapt, numarul persoanelor ce contracteaza astfel de imprumuturi este inca atat de redus, incat nu se poate face deocamdata o estimare cu privire la tendintele legate de datoriile personale, spune Marina Krasilnikova, director al departamentului de analiza standardului de viata din cadrul All-Russia Public Opinion Research Center, sau VTsIOM.
In plus, datele limitate legate de sentimentul consumatorului pe care acest centru a reusit sa le adune sugereaza ca jumatate din populatia Rusiei crede inca in doctrina comunista ce echivaleaza activitatea de creditare cu o boala.
In conditii extreme, arata Krasilnikova, cand oamenii sunt nevoiti sa se imprumute, marea majoritate apeleaza la rude sau prieteni pentru ca nu vor sa aiba de-a face cu bancile.
Totusi, se pare ca aceasta tendinta care a fost motorul cresterii economice in tarile aflate in curs de dezvoltare a inceput sa prinda radacini, in mod ireversibil se pare, si in Rusia. Conceptul reprezinta inca o noutate, iar multi consumatori ce au indraznit sa recurga la banci intampina deja greutati in ceea ce priveste rambursarea creditelor avand in vedere faptul ca ratele dobanzii sunt foarte mari pe fondul unei slabe competitii.
Astfel, se pare ca desi multi moscoviti sunt dispusi sa exploreze noutatea contractarii de imprumuturi foarte rapide, aceasta noutate dispare odata ce acestia devin constienti costurile mari implicate.
Pentru mai multe banci ce s-au aratat dispuse profite de aceasta tendinta, profiturile obtinute sunt destul de consistente, ceea ce este de asteptat avand invedere riscurile asociate cu acordarea de imprumuturi unor oameni ce nu sunt obisnuiti cu o astfel de activitate.
Totusi, Richard Hainsworth, analist bancar in cadrul Renaissance Capital, arata ca rusii plateasc prea mult, chiar si in aceste conditii. Ratele actuale ale dobanzii sunt cu aproximativ 9% mai mari decat nivelul acceptabil.
Aceasta situatie nu se va schimba pana in momentul in care un numar de banci importante vor patrunde pe piata, arata Andrei Ivanov, analist in cadrul Troika Dialog.
Totusi, conform unui raport al Ernst & Young, tendinta actuala va lua amploare in decurs de doi-trei ani, cu conditia ca in Rusia sa nu se produca nici un fel de soc financiar.
Pana in 2006, arata E&Y, volumul fondurilor imprumutate de persoane individuale in fiecare an cu scopul achizitionarii de articole electrocasnice, automobile sau proprietati va creste pana la 1-2 miliarde de dolari de la aproximativ 300 milioane pe an in prezent.
catalina.apostoiu@zf.ro