China, pregatita sa cumpere intreaga lume

Guvernul chinez vrea sa-si investeasca uriasele rezerve valutare nu numai in obligatiuni americane, ci si pe bursa.
Decisa sa fructifice fondurile uriase acumulate gratie excedentelor sale comerciale, China se pregateste sa creeze un fond de investitii care va fi unul dintre cele mai puternice din lume. Misiunea acestuia: plasarea banilor pe pietele internationale si achizitionarea de companii straine, scrie Les Echos.
Un fapt inimaginabil cu cativa ani in urma: China comunista va deveni unul din principalii actionari ai unor companii-simbol ale capitalismului. Cu ocazia intrarii pe bursa a Blackstone, cel mai mare fond american de investitii, China estimeaza ca va aloca 3 miliarde de dolari achizitionarii unui pachet de aproape 10% din actiunile acestuia.
Un gest politic? Anuntata pe 20 mai, cu doua zile inainte de o importanta reuniune Washington-Pekin, achizitia a reprezentat o adevarata surpriza. Totusi, aceasta este fara indoiala doar prima dintr-o lunga serie ce va urma. China poseda o “comoara” ce se ridica la 1.200 mld. dolari (890 mld. euro), conform ultimelor date disponibile, si continua sa creasca. Suma a fost acumulata pe fondul colosalelor excedente comerciale inregistrate in special in relatie cu SUA gratie unui yuan subevaluat, fiind exprimata in principal in dolari. De departe cele mai mari din lume, aceste rezerve valutare reprezinta o arma pe care Mao si-ar fi dorit-o pentru a destabiliza capitalismul mondial prin generarea unui declin al dolarului american de exemplu.
Timpurile s-au schimbat, insa. Liderii partidului comunist vor sa profite la maxim de regulile capitalismului si sa obtina un profit mai mare de pe urma acestor bani care au fost plasati pana acum in principal in obligatiuni americane, in titluri de trezorerie. De aceea, acestia estimeaza ca o parte a acestor bani va fi investita in plasamente mai riscante, in special pe bursa. “Vom face tot posibilul pentru a obtine profituri in crestere si pentru o mai eficienta administrare a rezervelor noastre”, a declarat ministrul chinez de finante, Jin Renqing. Imperiul chinez se pregateste sa plece la vanatoare de companii straine. In acest sens, Pekinul si-a anuntat intentia de a crea in acest an un fond public de investitii. Acest organism va dispune de o flexibilitate mai mare decat cea a bancii centrale in alocarea unei parti din rezervele valutare pentru plasamente cu randamente crescute. Iar desi autoritatile chineze nu au asteptat lansarea sa pentru a achizitiona titluri Blackstone, fondul, al carui presedinte va fi Lou Jiwei, ministru adjunct de finante, va fi proprietarul acestor titluri.
Banca centrala si reprezentantii ministerului de finante lupta inca pentru controlul asupra fondului. Conform cifrelor publicate de presa locala, fondul va dispune la inceput de 200-300 de miliarde de dolari, echivalentul capitalizarii bursiere a Wal-Mart si General Motors impreuna. “Suma va creste mai apoi in ritm cu rezervele Bancii Populare a Chinei, care au crescut cu peste 200 miliarde de dolari pe an in ultimii trei ani”, estimeaza Stephen Jen, din cadrul bancii Morgan Stanley. Cu alte cuvinte, acesta va deveni foarte rapid unul din cele mai mari fonduri de investitii din lume, devansand fondul american de pensii CalPERS, operand de pe pozitii egale cu alte fonduri publice de acelasi tip, cum ar fi Abu Dhabi Investment Authority.
Cum s-a ajuns aici? Afectata serios de criza asiatica din 1997, China, urmand exemplul altor tari din regiune, a inceput sa acumuleze rezerve valutare. Aceste lichiditati ii ameninta insa economia. De aici ideea de a investi o parte din acesti bani pe piete straine si in active cu un randament mai mare. Aceasta cale devine atragatoare pentru un numar in crestere de tari asiatice cu atat mai mult cu cat pe fondul recentului declin al dolarului american detinerea unui volum prea mare de dolari a devenit riscanta. Obiectivul este in prezent diversificarea rezervelor atat din punct de vedere al activelor, cat si al monedei. Intrebarea este acum care vor fi companiile pe care le va lua China in vizor.
Ofensiva risca sa fie condusa cu prudenta, insa. Intrarea in cadrul capitalului Blackstone are poate drept scop apelarea la experienta acestuia in materie de investitii, considera unii observatori. Chinezii ar putea fi cu atat mai prudenti cu cat esecul inregistrat de CNOOC in 2005 in incercarea de achizitionare a Unocal a marcat spiritele.
Un alt obstacol pe care chinezii vor trebui sa-l depaseasca: riscul destabilizarii pietelor. Avand in vedere ca rezervele bancii centrale chineze sunt sub forma de obligatiuni americane, o divesificare prea rapida in care s-ar favoriza actiunile europene de exemplu ar putea genera un declin al monedei americane. De aici interestul de a proceda “mascat”. Si de a incepe prin achizitionarea de valori americane. “Chinezii vor sa inceapa o diversificare a activelor prin achizitionarea de actiuni americane pentru ca nu doresc sa provoace o cadere a dolarului”, considera Stephen Green, economist in cadrul Standard Chartered Bank din Shanghai. Acestia ar putea la fel de bine sa decida mentinerea unei parti importante de obligatiuni, dar obligatiuni cu randament mai mare, cum sunt cele corporatiste.
Totusi, pentru a-si spori rentabilitatea, fondul chinez ar putea plasa o mare parte din rezerve in actiuni, considera Stephen Jen, din cadrul Morgan Stanley. “Acesta ar putea achizitiona multe titluri ale unor grupuri americane, europene, dar si din Rusia si India”, estimeaza Andrew Rozanov, senior manager in cadrul State Street Global Advisors. Dupa parerea acestuia, fondul va investi si in fonduri de infrastructura.
Alegerile fondului vor avea probabil o dimensiune strategica, conform estimarilor bancherilor, fapt indicat de posibila fuziune cu o filiala a bancii centrale chineze, Central Huijin Corporation, creata pentru a recapitaliza cele mai mari institutii bancare ale tarii si pentru a administra participatiile statului. Cele doua ar avea in vedere sustinerea dezvoltarii pe plan extern al marilor intreprinderi nationale si consolidarea pozitiei Chinei in sectoarele considerate importante. Astfel, va fi urmat exemplul fondurilor publice din Singapore care si-au multiplicat achizitiile peste hotare.
China ar putea deveni interesata si de distributie pentru a controla intregul lant, de la productie la vanzare, incercand sa obtina autorizatii pentru explorari petroliere sau gazeifere.
Astfel, prin intermediul achizitiilor, China isi va extinde imperiul. Din creditor, prin intermediul obligatiunilor americane, China va deveni proprietara unei parti din companiile si resursele planetei. Totusi, pe fondul protectionismului din ce in ce mai pronuntat va putea oare China sa ajunga in aceasta pozitie fara a intra in conflict economic cu Statele Unite? “Acesta este riscul principal”, considera Stephen Jen, pentru ca Statele Unite ar avea cel mai mult de pierdut.
Un lucru este sigur: intrarea in scena a fondului public chinez risca sa modifice echilibrele sistemului financiar actual cu atat mai mult cu cat alte fonduri similare sunt create in Asia, sau isi sporesc puterea in cadrul tarilor exportatoare de petrol.