Uniunea Europeană este îngrijorată cu privire la uriașele exporturi de mașini electrice ieftine ale Chinei. Pe 12 octombrie, blocul a anunțat că din decembrie o limită de 350.000 de unități pe an va fi impusă pe importurile de mașini electrice hibride din China, aceasta fiind așteptată să le înjumătățească cota de piață. Însă blocul este preocupat și de dominația Chinei asupra lanțului de aprovizionare cu minerale critice utilizate în fabricarea vehiculelor respective, scrie The Economist.
Un număr în creștere rapidă de mașini electrice vor fi în curând casate și înlocuite. În urma mărunțirii bateriilor acestora se obține „masa neagră“, o pudră din care metale valoroase ca litiul, cobaltul și nichelul pot fi recuperate și reutilizate. De luna viitoare, UE va face exportul acesteia mai dificil, scopul fiind de a încuraja o procesare în creștere a masei negre mai aproape de casă (în prezent cea mai mare parte este expediată în Asia). În august, America, ce a interzis EV-urile chinezești, dar încă importă o mulțime de baterii chinezești, a blocat în întregime exporturile de masă neagră.
China însă nu va avea probabil de suferit. Aceasta își stimulează puternic industriile de reciclare, nu doar pentru a-și consolida aprovizionarea cu metale din baterii, dar și cu pământuri rare și altele. Obiectivul este de a-și face economia mai puțin „liniară“ (în care materiile prime sunt transformate în produse care sunt mai apoi aruncate) și mai „circulară“ (pentru ca deșeurile reciclate să înlocuiască materiile prime).
Cândva, eforturile de reciclare erau determinate de îngrijorările legate de poluare. Acum, însă, pe fondul cursei globale pentru materiale necesare pentru clădirea unei economii high-tech, securitatea a devenit motivul primar.
Țara dispune de experiență din greu câștigată în gestionarea gunoiului pentru că produce mai mult decât orice alta.
În anii 1980, țara a început să importe deșeuri, iar drept urmare un sector informal tot mai vast de reciclare a luat formă. Multe dintre acestea ajungeau la gropile de gunoi sau erau arse în aer liber, eliminând substanțe chimice toxice și creând un smog otrăvitor.
În 2013, luând aminte la nemulțumirea publică în creștere, China a declarat război poluării și a publicat primul plan național pentru crearea unei economii circulare. În 2017, țara a lansat “Operațiunea Sabia Națională” pentru a stopa majoritatea importurilor de materiale plastice, iar în 2021 au fost interzise toate importurile de deșeuri solide.
China este în continuare cu mult în urma țărilor europene când vine vorba despre gestionarea deșeurilor, însă oficialii țării au făcut marile orașe cel puțin mai curate. Acum, focusul acestora se mută către utilizarea reciclării de dragul securității. În iulie, China a lansat un plan pentru dezvoltarea economiei circulare până în 2030.
Mai întâi, China vrea să domine producția high-tech în orice, de la robotică, la turbinele eoliene. Iar în al doilea rând, pentru a putea atinge acest obiectiv, țara trebuie să-și asigure aprovizionarea cu materii prime, să conecteze mai multe linii electrice și să construiască mai multe centre de date. Cantități masive de aluminiu, cupru, metale din baterii și pământuri rare sunt necesare. Deși controlează cea mai mare parte a capacității globale de rafinare pentru aceste materiale, China se bazează pe importuri pentru marea majoritate a minereurilor. Între timp, multe țări occidentale vor să-și reducă dependența de fabricile Chinei. Oficialii se tem că acestea i-ar putea restrânge aprovizionarea.
Prin reciclare, China vrea să-și asigure 510 milioane de tone de materiale industriale anual până în 2030, cu aproximativ o treime mai mult decât în prezent. Cea mai ușoară parte va fi scalarea reciclării de oțel, cupru și aluminiu, acest tip de activități fiind deja o industrie matură. Reciclarea unei cantități mai mari de plastic va fi puțin mai dificilă, dar utilă pentru că ar ajuta China să-și reducă importurile de petrol. Cea mai grea parte va fi gestionarea unui tsunami în creștere de deșeuri electronice.
Faptul că China produce deja vaste cantități din aceste bunuri ar trebui să ușureze reciclarea. Și totuși, mari provocări rămân. Însă ca întotdeauna, țara speră că statul său dotat cu tehnologie poate rezolva problemele. În 2024, aceasta a înființat o nouă companie de stat care să coordoneze și să simplifice eforturile de reciclare, cu focus pe produsele cleantech. Unitățile de reciclare au început să utilizeze AI pentru a sorta mai eficient. În aprilie, producătorilor săi de baterii și EV-uri li s-a cerut să dea produselor lor ID-uri digitale pentru a le monitoriza de-a lungul ciclului lor de viață pe o platformă administrată de stat.
Iar pentru a se asigura că unitățile sale de reciclare sunt alimentate, China a început să anuleze selectiv din restricțiile la importul anumitor deșeuri din străinătate. Oficialii s-au angajat să crească importurile de materiale reciclate “de calitate” în următorii cinci ani.
Însă acum că America și Europa vor să-și păstreze deșeurile valoroase, ar putea acestea să erodeze poziția dominantă a Chinei în domeniul reciclării? Zhang Yuping, director adjunct al GEM, un reciclator de baterii din Shenzhen, crede că nu. Costul reciclării în afara Chinei ar fi ridicat și scalarea dificilă. Europa, cel puțin, “nu poate digera” o astfel de provocare, susține Zhang.