Banca centrală chineză a injectat săptămâna aceasta 365 mld. yuani (58 mld. dolari) în piața monetară, o sumă record, ca răspuns la o secetă de lichidități care a propulsat costurile de împrumut , scrie Financial Times.
Efectul operațiunii s-a văzut imediat în rata dobânzii de răscumpărare la șapte zile a scăzut cu un punct procentual de la 4,75%, nivelul record din ultimele trei luni, la care se situa la începutul săptămânii.
Deoarece avansul economiei chineze a încetinit la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, analiștii și investitorii s-au așteptat ca banca centrală să intensifice operațiunile de ajustare monetară și să reducă rezervele minime obligatorii ale băncilor. Cu toate acestea, banca centrală s-a folosit aproape exclusiv de operațiuni pe piața deschisă, pentru a asigura un flux suficient de bani în sistemul financiar.
Banca a optat să “arunce” lichidități pe piață în cantități atât de mari săptămâna aceasta în pregătire pentru o sărbătoare legală de o săptămână, în care cererea de numerar va crește, și pentru a ajuta băncile, care au nevoie de fonduri pentru a îndeplini cerințele privind rezervele înainte ca noul trimestru să înceapă în octombrie.
Analiștii sunt de părere și că banca apelează la operațiunile pe piața deschisă în loc de unealta ei preferată, respectiv ajustarea ratelor rezervelor minime obligatorii, pentru că îi oferă mai multă flexibilitate. Modificarea ratelor rezervelor minime are efecte de durată asupra masei monetare, în timp ce operațiunile pe piața deschisă expiră în cateva săptămâni.
În trecut, banca centrală chineză dicta băncilor dobânzile de referință pentru credite și depozite. Începând de anul acesta însă, instituția și-a mai relaxat strânsoarea și a oferit băncilor mai multă libertate în a-și stabili dobânzile, iar operațiunile pe piața deschisă vor deveni o unealtă și mai puternică pe măsură ce această liberalizare continuă.
Totuși, durata scurtă a efectelor operațiunilor repo înseamnă că Banca Populară a Chinei va fi nevoită să reducă rezervele obligatorii în trimestrul al patrulea, pentru o ajustare monetară mai de durată, în caz că economia își continuă evoluția anemică, cred analiștii.