Angajarea unor persoane de la o firmă concurentă nu va mai fi considerată concurență neloială, potrivit unei noi legi la care Consiliul Concurenței lucrează în prezent, a declarat ieri Bogdan Chirițoiu, președintele instituției, adăugând că fiecare persoană trebuie să fie liberă să aleagă unde lucrează.
„Sunt o serie de fapte excesiv reglementate. Se consideră că sunt contravenții (…) de exemplu faptul că un concurent angajează, fură, în ghilimele, un angajat. Reglementările în vigoare (…) spun că în acest caz se face concurență neloială. De când iobăgia a fost abolită în secolul XIX, oamenii pot alege unde să lucreze. Sunt oameni care pleacă de la o casă de avocatură și-și fac propriul cabinet, iar unii clienți pleacă cu ei. Nu văd nimic anticoncurențial în asta“, a spus el. Chirițoiu a arătat că proiectul de lege privind concurența neloială a fost discutat deja cu mediul de afaceri, astfel încât actul normativ să fie cât mai clar. „Prin acest act normativ vrem să eliminăm suprapunerile de reglementare și să lăsăm piața cât mai liberală. Mediul de afaceri s-ar putea să reacționeze, uneori este mai intervenționist decât noi.“
Atribuțiile legate de concurența neloială au fost trecute, în 2011, o dată cu adoptarea modificării Legii Concurenței, de la Ministerul Finanțelor Publice la Consiliul Concurenței.
ANPC: Parte din amenzile anticoncurențiale ar putea merge într-un fond pentru a finanța programe
Pe de altă parte, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) Bogdan Nica a declarat, la același eveniment, că ar dori adoptarea unui model italian, prin care o parte din amenzile anticoncurențiale încasate de stat să meargă într-un fond destinat finanțării de programe și proiecte dezvoltate de asociații.
Președintele ANPC a spus că dorește ca în timpul mandatului său să vină cu o idee preluată din modelul italian.
„Nu știu în ce măsură legislația românească și Parlamentul vor putea iniția o astfel de prevedere, dar este un model care merge foarte bine în Italia pentru promovare, pentru a informa consumatorul și pentru a degreva statul de niște cheltuieli foarte mari. O parte din amenzile anticoncurențiale încasate de statul italian se duc la un fond gestionat de un consiliu, care funcționeză ca autoritate de management și care selectează de la asociații cele mai relevante proiecte și programe pentru anul respectiv pentrut statul italian. Finanțarea este oarbă, nu se spune că firma X finanțează asociația Y ca să obțină un anumit beneficiu comercial, ci banii sunt anonimi, nu se comunică din ce amenzi anticoncurențiale vin acești bani“, a mai spus Bogdan Nica.
Președintele ANPC a explica că din acest consiliu fac parte reprezentanți ai Ministerului Economiei, din mediului de afaceri și din rândul ONG-urilor.
„În cinci ani de zile, programele implementate de aceste asociații în Italia au dus la foarte multe lucruri bune. O să mă gândesc cum putem pune în aplicare, poate prin fonduri structurale“, a mai spus Bogdan Nica.
La rândul său, Radu Merica, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK) a arătat că „prietenia“ dintre diferitele instituții ale statului ar trebui „spartă“, astfel încât să fie sancționate și structurile publice care adoptă anumite măsuri ce distorisionează mediul concurențial.
„Nu trebuie să ne ascundem după deget și să spunem că doar zona privată trebuie controlată, trebuie să ne uităm și la sectorul public. Statul român inventează tot felul de taxe, care afectează mediul de afaceri, în zona IT se dau facilități, care ar putea fi ajutoare de stat, și de care nu beneficiază și alte industrii. Sunt multe prevederi care țin de mediul public și trebuie verificate. Este o prietenie între agenții și agenții, între stat și stat. Această prietenie ar trebui spartă, și ar trebui luate măsuri în domeniul public, așa cum se iau în domeniul privat“, a spus Merica.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.10.2013