La începutul veacului al XIX-lea, în lucrarea sa Essai sur la philosophie des sciences, fizicianul și matematicianul André-Marie Ampère, părinte al electromagnetismului și inventator al telegrafului electric, al cărui nume a fost dat unității de măsură pentru intensitatea curentului electric, a format în franceză, pornind de la v.gr. kybernatike, substantivul cybernétique “știința/ studiul mijloacelor de guvernare”. O sută și ceva de ani mai târziu, în 1948, fără a avea habar de existența cuvântului francez, care a rămas doar o propunere terminologică fără urmări, matematicianul nord-american Norbert Wiener publica volumul Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine (Cibernetica sau controlul și comunicarea la animale și mașini), în care propunea o nouă știință, aceea a sistemelor complexe studiate sub aspectul legăturilor dintre elementele componente, al comunicării și controlului. În traducere liberă, cum putem face ca un sistem să funcționeze de parcă ar fi controlat de om, fără ca omul să-l controleze de fapt. La începutul veacului al XIX-lea, în lucrarea sa Essai sur la philosophie des sciences, fizicianul și matematicianul André-Marie Ampère, părinte al electromagnetismului și inventator al telegrafului electric, al cărui nume a fost dat unității de măsură pentru intensitatea curentului electric, a format în franceză, pornind de la v.gr. kybernatike, substantivul cybernétique “știința/ studiul mijloacelor de guvernare”. O sută și ceva de ani mai târziu, în 1948, fără a avea habar de existența cuvântului francez, care a rămas doar o propunere terminologică fără urmări, matematicianul nord-american Norbert Wiener publica volumul Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine
În 1960, revista Astronautics publica studiul cercetătorilor Manfred Clynes și Nathan Kline intitulat “Cyborgs and space”, în a cărui prezentare citim: “A altera funcțiile corporale ale omului ca să corespundă cerințelor din mediile extraterestre ar fi mai logic decât a încerca să creăm pentru om un mediu pământesc în spațiu”. Se deschidea larg poarta nu numai către cercetarea aplicativă în domeniu, ci și către un fertil câmp de manifestare a fanteziei literare și cinematografice. Cyborg-ul, un cyb(ernetic) org(anism), este văzut astăzi ca o ființă cu puteri excepționale conferite de tehnologia pe care o încorporează. “Va deveni cyborgul, hibridul dintre om și mașină, care populează romanele și filmele SF, o realitate a viitorului?” (Ad. 23 XII 04 p. 10). În ce ne privește, spectacolul oferit de semenii abandonați deja, necondiționat, tehnologiei (“Cyborgii … sunt acele persoane care nu-și pot imagina viața fără celular”, Ad. 21 V 03 p. 12) ne taie cheful de a mai apuca ziua când artefactele tehnice ne vor intra la propriu pe sub piele, încununând ciborgizarea.
Desprins din cybernetics pentru a deveni prefix, antepus unei serii nesfârșite de cuvinte, cyber- are în engleza zilelor noastre trei sensuri principale, fără prea mare legătură cu începuturile ciberneticii: 1. “computer, ordinator”; 2. “rețea de computere; internet”; 3. “realitate virtuală”. Ce anume a provocat alunecarea lui cyber- dinspre control și comunicare spre computer și virtual? Răspunsul ar trebui, poate, căutat în familia de supercomputere “Cyber”, produse în anii ’70 și ’80 de Control Data Corporation (CDC), care echipau toate laboratoarele de cercetare serioase și care au creat sinonimia cyber â computer.
Înainte de a încheia această primă parte a articolului despre ciber-, să facem o precizare de ordin ortografic: cibernetica fiind un cuvânt definitiv adaptat limbii române, scris cu “i”, nu vedem de ce ar trebui să scriem în română cyborg, ca în engleză (cu “y”) sau, și mai ciudat, cyberspațiu (tot cu “y”, păstrând prefixul originar englezesc și traducând substantivul căruia îi este antepus). Să scriem, așadar, peste tot, când e vorba de cuvinte românești, ciber- (citit: tchíber) și nu cyber– (citit: sáiber).
Despre ceea ce așteptați mai mult de la ciber-, data viitoare…
Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.