Nadia Manea
Cronicarii, adevărul și puterea. Istorie și ideologie în cronistica moldovenească a sec. al XVII-lea
Editura Oscar Print
Cuvânt-înainte de prof.univ. dr. Stelian Brezeanu.
Autoarea este absolventă a Facultății de istorie și filosofie a Universității din București, unde și-a obținut licența, în 1988, și doctoratul în istorie, în 2003. A fost lector la Universitatea Valachia din Târgovițte, lector asociat la Universitatea din București, iar din 2005 este expert la serviciul de arhivă al Băncii Naționale a României. Este unul dintre autorii „Istoriei Băncii Națioanle a României în date 1915-1918”, care a primit premiul „Victor Slăvescu” al Academiei Române. Lucrarea – elaborată inițial ca teză de doctorat – este o incursiune în istoria culturală, politico – ideologică și mentală a Moldovei secolului al XVII-lea. În peisajul istoriografiei moldovene a acestui veac, primii istorici care se văd sunt Grigore Ureche si Miron Costin. Alături de ei sau măcar în umbra lor, se află Eustratie Logofătul, Simion Dascălul și Misail Călugarul. „Elaborându-si scrierile, acești autori s-au aflat sub presiunea a două puteri de naturi diferite: puterea politică, care le-a marcat existența, și puterea adevărului celor scrise, care le-a asigurat perenitatea operei.” „Stabilirea și interpretarea grilelor de percepție a faptelor istorice și de proiectare a ideologiei politce în scrierile moldovene din secolului al XVII-lea ne-au premis o cunoaștere mai bună a oamenilor acestui timp atât în ceea ce privește preocupările lor culturale, cât și referitor la ideilor lor despre construcția instituțională a statului, ca expresie a unei anumite alcătuiri sociale.”
Pentru a stabili măsura în care opțiunile politice și motivatiile ideologice ale cronicarilor acestui timp au determinat formularea unui anume diagnostic asupra trecutului, autoarea și-a structurat lucrarea în trei capitole: Destine de cronicari moldoveni în secolul al XVII-lea, Scrieri istorice din Moldova secolului al XVII-lea și Trecut istoric și acțiune politică în Moldova secolului al XVII-lea. Meditatia cronicarilor umanisti din Moldova secolului al XVII-lea asupra timpului si omului este expresia căutarilor unei comunitati, care începuse sa se angajeze pe drumul modernizarii într-un context care îi solicita suplimentare straduinte. De aceea, adevarurile lor de discernamânt pot înca sa ofere explicatii pentru prezentul nostru.
Este ceea ce a făcut, la lansarea cărții, la 23 octombrie, guvernatorul Băncii Națioanle, care a susținut că românii trebuie să aibă încredere în sistemul bancar românesc și să nu depună banii în străinătate. „După Miron Costin, un model de domnitor stăpân pe el și reprezentând ceva a fost Radu Mihnea, cel care a avut trei domnii în Țara Românească și una în Moldova. A fost primul domn român care și-a deschis un depozit la Veneția. Să fac o glumă: a plecat cu banii în străinătate. A depus atunci 20.000 de galbeni. Acest domn apela la un model modern de economisire a banilor, spune autoarea cărții. Am fost puțin revoltat de această invitație a autoarei de a ne depune banii în străinătate. Și Constantin Brâncoveanu și-a depus banii în străinătate și uite cum a sfârșit… Deci, nu este bine să ne depunem banii în străinătate, ci să avem încredere în sistemul bancar românesc”, a afirmat Isărescu.
„Scrisă pentru cititorii acestui început de secol – scrie prefațatorul –, din fiecare pagină a monografiei răzbate ideea responsabilității istoricului pentru Adevăr și pentru menirea disciplinei pe care o slujește în societatea noastră.”