Consumul de ciment a scâzut în prima jumâtate a anului cu circa
20% fațâ de perioada similarâ a anului precedent, astfel câ
principalii jucâtori de pe piațâ – Lafarge (Franța), Holcim
(Elveția) și Carpatcement Holding (Germania) au renunțat la
estimârile de creștere a businessului în 2010 și sperâ mâcar la
menținerea nivelului de anul trecut.
Lafarge, cel mai mare producâtor de ciment de pe piața localâ, a
înregistrat în primele șase luni o reducere de 19,4% a vănzârilor
în valoare și de 22% în volum. Din cauza acestor rezultate grupul
francez și-a revizuit estimârile pentru anul acesta, dupâ ce în
luna februarie anunța în raportul anual o creștere de 0-5%, și
previzioneazâ o scâdere de 4-10%.
“În Romănia, dupâ cum am precizat și în alte ocazii pănâ acum,
prima diferențâ 2010 versus 2009 a fost generatâ de condițiile
atmosferice de la începutul acestui an – am avut o iarnâ lungâ și
rece. Vănzârile au început sâ creascâ la mijlocul primâverii, dar
mai puțin decăt cele din 2009”, explicâ Philippe Questiaux,
președintele și directorul general al Lafarge Ciment, subsidiara
localâ a grupului Lafarge. El considerâ câ un alt aspect ce a
determinat diminuarea vănzârilor a fost fragilitatea mediului
economic, care a condus la lipsa proiectelor de construcții
semnificative din cauza problemelor de finanțare. Lafarge Ciment
a înregistrat anul trecut o scâdere de 35% a cifrei de afaceri fațâ
de anul 2008, ajungănd la 886,1 mil. lei (210 mil. euro).
Luni sub așteptări. Revenirea vănzârilor în
lunile mai și iunie a fost resimțitâ și de Holcim, însâ nu a reușit
sâ salveze declinul puternic din primul semestru, care a fost de
circa 40% fațâ de perioada similarâ din 2009.
“Deși lunile mai și iunie au cunoscut o anumitâ revigorare,
condițiile grele de piațâ și rezultatele nefavorabile din primul
trimestru, cănd evoluția vănzârilor a fost puternic influențatâ de
condițiile meteorologice nefavorabile prelungite pănâ în luna
aprilie, își spun în continuare cuvăntul asupra unui an 2010 foarte
dificil. Absența, amănarea sau prelungirea termenelor pentru marile
proiecte rezidențiale și de infrastructurâ de care Romănia are
nevoie constituie principalul impediment în depâșirea acestui trend
descendent”, afirmâ Markus Wirth, CEO al Holcim Romănia, subsidiara
localâ a grupului elvețian Holcim.
Subsidiara localâ a Holcim a realizat anul trecut o cifrâ de
afaceri de 1 miliard de lei (246 mil. euro), valoare ce cuprinde și
vănzârile de agregate și betoane, în scâdere cu 24% fațâ de anul
precedent.
“La începutul anului 2010, estimârile noastre prevedeau o
descreștere a pieței de minus 5-10%, cu o eventualâ tendințâ de
revenire în cea de-a doua jumâtate a anului, dar și un scenariu
pesimist, în care piața putea scâdea pănâ la minus 20%. Din pâcate
aceasta este realitatea pieței de ciment la jumâtatea anului 2010.
În condițiile în care piața este în continuâ scâdere, considerâm câ
anul acesta ne putem aștepta în cel mai bun caz la o stagnare, la o
atingere a ultimului prag de scâdere”, susține Wirth.
Și Carpatcement Holding și-a reevaluat în minus previziunile
privind cifra de afaceri pentru anul 2010 la minus 20%, pănâ la 707
mil. lei (circa 168 mil. euro), luănd în calcul evoluția vănzârilor
din primele șase luni. Inițial, la începutul anului Mihai Rohan,
președintele și directorul general al Carpatcement Holding, estima
o scâdere a businessului de 5-10%, bazăndu-se pe o revenire a
consumului în al doilea semestru, care în condițiile actuale nu mai
este posibilâ.
“Estimârile legate de evoluția afacerii au fost revizuite acum dupâ
prima jumâtate de an, pentru a corespunde rezultatelor înregistrate
în primul semestru (mai puțin cu 20% fațâ de nivelul prevâzut
inițial). În ceea ce privește perioada care va urma, estimâm câ vom
reuși sâ menținem nivelul actual al vănzârilor pănâ la finalul lui
2010”, explicâ Rohan.
Și fabricile Carpatcement Holding de la Bicaz, Fieni și Deva au
început sâ producâ abia în perioada martie-aprilie, din cauza
vremii nefavorabile de la începutul anului și în prezent lucreazâ
la circa 60% din potențial.
Evoluție în ceață. Cei trei jucâtori de pe
piața cimentului susțin la unison câ primul an adevârat de creștere
dupâ perioada de crizâ va fi 2012, pentru câ anul viitor evoluția
pieței va fi la fel de incertâ ca în ultimii doi ani.
“Considerâm câ și anul 2011 va fi unul de stagnare. Speranțele
noastre sunt câ începănd cu 2012 vom avea din nou o creștere, avănd
în vedere unele mâsuri de relansare economicâ ce sunt absolut
necesare și care ar putea aduce Romănia pe același trend de
revenire cu alte piețe din restul Europei”, spune Wirth de la
Holcim.
El considerâ câ principala mâsurâ de impulsionare a construcțiilor
o reprezintâ gâsirea de soluții pentru repornirea proiectelor de
infrastructurâ de care Romănia are atăt de mare nevoie, un domeniu
în care ne aflâm cu mult sub media europeanâ. “Un plan de
dezvoltare multianualâ a infrastructurii naționale ar trebui sâ
reprezinte o prioritate pentru autoritâți”.
Susținănd pârerea lui Wirth, Rohan susține câ “bugetul public, din
pâcate, nu are aproape nimic alocat pentru investiții în acest
moment”. Președintele Carpatcement Holding considerâ câ primul
segment care își va reveni va fi cel de construcții inginerești și
industriale, iar abia ulterior vor trece pe creștere piața
rezidențialâ și cea comercialâ.
“Suntem de pârere câ anul 2011 ar trebui sâ aducâ o creștere
ușoarâ, dacâ vom avea stabilitatea politicâ și succesul mâsurilor
de austeritate adoptate de Guvern atăt de necesare. Probabil câ
abia din 2012 vom putea vorbi de o revenire pe creștere a pieței”,
afirmâ Rohan.
Una dintre cele mai mari probleme de pe piațâ este însâ circuitul
banilor, care este foarte greoi și în cazul contractelor cu fonduri
de la bugetul de stat, întărzierile plâților ajung și la șase
luni. “Vizibilitatea pe perioada care urmeazâ continuâ sâ râmănâ
extrem de scâzutâ. Proiecte semnificative de construcții nu sunt
demarate, iar statisticile naționale precum și estimârile privind
creșterea economicâ în Romănia nu sunt pozitive. Prin urmare și
în 2010 operâm cu douâ treimi din capacitatea de producție”,
explicâ Questiaux.
Mai multe vânzări la saci. Cei mai activi
cumpârâtori de ciment în primul semestru au fost persoanele fizice,
care au achiziționat mai mult decăt anul trecut datoritâ reducerii
prețurilor la materiale de construcții și au investit în
construcția de locuințe.
“În absența proiectelor de anvergurâ, piața a fost susținutâ de
micii întreprinzâtori care își finalizeazâ proiectele începute în
anii trecuți sau de inițiative de investiții izolate în domeniul
rezidențial. Acest fapt a condus la creșterea proporției de volume
adresate comercianților de saci, producâtorilor de adezivi și celor
de elemente prefabricate”, afirmâ Wirth. Astfel, vănzârile de
ciment la sac au ajuns sâ deținâ în prezent peste 50% din piațâ,
restul fiind cel la vrac. Producâtorii de ciment au redus anul
trecut în medie cu circa 10% prețurile, în timp ce distribuitorii
au redus chiar și la jumâtate costul final, sacrificănd marja de
profit.
“Fațâ de anul trecut asistâm la apariția unui «fenomen» nou care
are efecte asupra vănzârilor, respectiv creșterea procentului
investițiilor private. Dacâ criza financiarâ a oprit lansarea sau
finalizarea multor proiecte imobiliare, ea nu a descurajat total
persoanele fizice”, explicâ Rohan.
Disponibilizări majore. Producâtorii de ciment
au fâcut anul trecut reduceri majore de personal, fie pe fondul
modernizârii capacitâților de producție, fie din cauza reducerii
activitâții fabricilor. Cea mai utilizatâ metodâ a fost trimiterea
în șomaj tehnic a angajaților.
Spre exemplu, Holcim a fâcut cele mai mari restructurâri la fabrica
de la Cămpulung, în care a investit peste 250 de milioane de euro
în ultimii ani, unde elvețienii au construit cel mai mare cuptor
din Europa de Est, cu o capacitate de producție de ciment de
circa
2 milioane de tone pe an.
“Criza economicâ și scâderea volumelor de ciment, betoane și
agregate din ultimul an, precum și perspectivele de continuare a
declinului pentru 2010 ne obligâ sâ luâm mâsuri. O parte din
acestea includ eficientizarea activitâții prin funcționarea în douâ
schimburi în loc de trei, acolo unde este posibil, și mâsuri de
redistribuire a personalului pe alte posturi. Însâ nu putem evita
concedierile și reducerea numârului de posturi. Programul este în
curs de implementare în toate segmentele de activitate ale
companiei, afectănd 80 de locuri de muncâ, la nivel național”,
explicâ reprezentanții Holcim, care a redus anul trecut numârul de
angajați cu 8%, pănâ la 1.295.
Lafarge a fost nevoitâ anul trecut sâ apeleze la șomajul tehnic
pentru unele unitâți de producție și are în prezent peste 1.300 de
angajați în toate liniile de business. Doar în ciment numârul
angajaților a scâzut în 2009 cu circa 18% fațâ de anul precedent,
ajungănd la 663 de salariați.
Și Carpatcement Holding a redus anul trecut numârul de angajați
cu circa 19%, pănâ la 900 de salariați, urmănd ca în 2010 numârul
acestora sâ se diminueze cu încâ 90, pe fondul externalizârii unor
activitâți.îî