Cinci giganti IT stau pe gramezi uriase de bani

Cuvantul recesiune a stat in ultimii doi ani pe buzele tuturor celor care au de-a face cu domeniul IT. Dupa o crestere continua care s-a manifestat in industria informatica aproape 20 de ani, perioada 2001-2002 a fost cea mai neagra etapa din viata multor actori ai scenei IT. Cu toate acestea, cativa giganti din domeniu au reusit nu numai sa treaca bine peste declinul economic dar si sa acumuleze un volum important de lichiditati.
Cinci companii mari din industria IT – Microsoft, Cisco Systems, Intel, Dell Computer si Oracle – au impreuna numerar si investitii in instrumente lichide de 87 de miliarde de dolari, apreciaza Wall Street Journal. Cifra este cu zece miliarde de dolari mai mare decat in urma cu un an chiar daca veniturile celor cinci firme a scazut in aceeasi perioada de timp cu 35%. Toate acestea indica faptul ca firmele in cauza sunt mult mai sanatoase din punct de vedere financiar decat s-ar crede si ca vor iesi din recesiune pe pozitii competitive mai puternice decat rivalele lor care au “reusit” in ultimii ani sa acumuleze datorii peste datorii.
Cum au ajuns cei cinci giganti in aceasta pozitie si ce fac cu atatia bani? Daca strategiile au fost “la vedere” nu se poate spune acelasi lucru despre modul in care aceste cinci firme au cheltuit banii.

Microsoft: venituri in crestere
In anii ’90, veniturile Microsoft au crescut in mare parte pe baza vanzarilor tot mai mari de computere. In ultimii ani insa lucrurile s-au schimbat drastic. Daca in 2001, vanzarile de PC-uri au scazut cu 16%, veniturile Microsoft au crescut cu 13%. In 2002, diferenta a fost si mai mare. In al treilea trimestru al anului trecut, Microsoft estima ca in intreaga lume s-au vandut cu 4% mai multe calculatoare decat in urma cu un an. Veniturile producatorului de software au crescut insa cu 26%. La divizia Windows cresterea a fost de 33%. Profitul net al companiei aproape ca s-a dublat iar Microsoft a generat din operatiunile sale cash de peste 6 mld. $.
Veniturile Microsoft au sporit mai ales pentru ca firma si-a indrumat clientii sa cumpere versiuni mai scumpe ale sistemului sau de operare Windows. Aproape 60% din numarul total de PC-uri nou vandute in intreaga lume au preinstalata versiunea “profesionala” a  sistemului de operare Windows XP, care spre deosebire de cea standard costa 85$ si nu 45$. In urma cu un an, mai putin de jumatate din computerele nou vandute aveau preinstalata versiunea de Windows XP Professional care in mod obisnuit este cumparata de companii si mai putin de utilizatorii individuali.
Microsoft a mai reusit sa-si salte veniturile si cu ajutorul noului sistem de licente software care solicita clientilor din mediul de afaceri sa plateasca anual o taxa pentru actualizarea produselor software cumparate de la Microsoft.
Microsoft sustine ca astfel este simplificat cu mult sistemul de licentiere a programelor sale. Analistii spun insa ca prin acest sistem firmele-client platesc aproape de doua ori mai mult pentru Windows, fapt care a contribuit la cresterea profitului anual al companiei Microsoft cu aproximativ 350 de milioane de dolari.
Ce face Microsoft cu banii? Spre deosebire de majoritatea firmelor IT, Microsoft nu se gandeste sa-si reduca costurile, ci sa sporeasca cheltuielile. In 2003, compania intentioneaza sa angajeze alti 5.000 de oameni.
Microsoft nu a dat niciodata dividende iar ani intregi a pretins ca lichiditatile pe care le genereaza constituie o rezerva pentru procesele in care este implicata firma.
Analistii spun insa ca o mare parte din banii pe care ii are Microsoft ca numerar sau pe care i-a bagat in investitii pe termen scurt se duc pe rascumpararea propriilor actiuni. In al treilea trimestru al anului trecut, compania a rascumparat actiuni in valoare de 3,5 mld. $. La sfarsitul ultimului an fiscal, incheiat pe 30 iunie 2002, Microsoft raporta ca a cheltuit pentru rascumpararea propriilor actiuni 6 mld. $. Analistii spun ca pe viitor Microsoft ar putea initia un nou program de rascumparare, de data aceasta evaluat la 20 mld. $.

Reteta Cisco: reducerea costurilor
Dupa un deceniu in care a avut o crestere continua, Cisco Systems si-a vazut veniturile diminuandu-se in 2001 cu 36% in doar sase luni. De atunci s-a mai redresat putin. In ciuda declinului inregistrat la venituri, cel mai mare producator mondial de echipamente pentru retele de computere are profituri sanatoase iar in primul sau trimestru fiscal (incheiat la 26 octombrie 2002) a generat cash de aproape un miliard de dolari.
Strategia adoptata de Cisco a fost cea a reducerii drastice a costurilor. Compania a concediat 6.000 de angajati in 2001 si si-a diminuat cheltuielile operationale cu peste 2 mld. $. Remarcabila a fost insa cresterea profitabilitatii, de la 55% cat avea in primavara anului 2001, la 69% in primul trimestru al anului fiscal 2002-2003.
Totodata, compania si-a scurtat lista furnizorilor in decurs de un an de la 1.350 la 650 pentru a obtine discount-uri mai mari la comenzile astfel majorate.
In urmatoarele 12 luni, oficialii de la Cisco spera sa mai reduca numarul furnizorilor cu aproximativ 300.
Cisco pastreaza un secret si mai mare decat Microsoft in privinta destinatiei catre care se indreapta cele 21 mld. $ cash pe care le strange anual.
Oficial, Cisco spune ca finanteaza achizitiile de companii. In realitate, in toate cele aproape 79 de achizitii pe care le-a facut in ultimii zece ani, Cisco a utilizat mai mult propriile actiuni decat lichiditatile.

Profit din preturi mai mari
In urma cu doi ani, Intel pierdea razboiul cu eterna sa rivala, AMD (Advanced Micro Devices), in producerea celor mai rapide procesoare. Tot atunci, Intel pregatea o revenire spectaculoasa. Cel mai mare producator actual de microprocesoare si-a dublat investitiile in noi fabrici si echipamente in 2000 fata de 1998-1999 iar in 2001 cheltuielile au continuat sa creasca desi veniturile companiei s-au diminuat cu 21%.
Intel a recastigat astfel pozitia intai in industria microprocesoarelor inghitinand totodata din cota de piata a AMD.
Compania domina segmentul de piata format din microprocesoarele foarte scumpe. Daca la AMD pretul mediu al unui procesor este de 55$ la Intel el este de 155$. Preturile mari au ridicat si profitul Intel. Astfel, in trimestrul al treilea al anului trecut profitabilitatea companiei era de 49%, de peste patru ori mai mare decat cea a AMD.
Profiturile la randul lor au dus la sporirea lichiditatilor. Intel genereaza in fiecare trimestru aproximativ 2 mld. $ in cash, suficient pentru finantarea de noi fabrici dar si pentru rascumpararea de actiuni proprii, la fiecare trei luni, in valoare de un miliard de dolari.
Pentru a-si pastra avantajul competitiv pe care il are fata de AMD, Intel a inceput sa produca procesoare pe baza unor tehnologii noi. Unele dintre ele nu vor fi adoptate de AMD decat prin 2005.
Lichiditatile de 11 miliarde de dolari acumulate de Intel in ultimul an fiscal sunt considerate strategice de directorul financiar al companie, Andy Bryant, si ofera companiei flexibilitate.

Dell: furnizorii mai pot astepta
La primele manifestari ale recensiunii economice in IT, undeva prin toamna lui 2000, Michael Dell a lansat razboiul preturilor. Considerand ca un model de afaceri bazat pe preturi mai reduse ar putea aduce companiei un avantaj competitiv in perioada declinului economic, cel mai mare producator de PC-uri, Dell Computer, a redus preturile sacrificandu-si astfel profiturile pentru a castiga noi cote de piata.
Strategia s-a dovedit a fi foarte bine aleasa din moment ce Dell a ramas aproape imuna la recesiune.
Dell nu a diminuat doar preturile produselor sale dar si costurile. Compania si-a redus la jumatate spatiile de productie dar in acelasi timp si-a dublat numarul de computere care au iesit de pe liniile de fabricatie. Cheltuielile operationale reprezinta in prezent mai putin de 10% din venituri.
Compania se pricepe insa cel mai bine sa transforme computerele in cash. Multe dintre computerele Dell cumparate in intreaga lume sunt achitate prin Internet cu carti de credit. Banii intra in conturile companiei Dell in aproximativ 30 de zile dupa vanzarea produsului. La compania rivala Hewlett-Packard, banii intra in cont dupa 42 de zile pentru ca firma utilizeaza mai mult vanzarea prin retelele de retail.
In acelasi timp, Dell plateste furnizorilor contravaloarea componentelor utilizate la fabricarea computerelor dupa 71 de zile de la achizitionarea lor. Diferenta intre momentul in care primeste banii din vanzari si cel in care isi plateste furnizorii se traduce prin cresterea cu 1,8 mld. $ a cash-uluii companiei in ultimii doi ani.
Lichiditatile obtinute de Dell au putine destinatii. In principal sunt utilizate la rascumpararea propriilor actiuni.

Oracle: upgrade-ul asigura stabilitatea
Daca Oracle ar fi fost nevoita sa traiasca numai pe baza vanzarilor de noi licente la produsele sale software ar fi fost putin probabil sa genereze cash, spun analistii. Veniturile firmei din vanzarea de noi licente software au scazut in ultimul an fiscal cu 25% fata de cel anterior. Compania are insa si alte surse de venit, in principal din servicii de consultanta acordate utilizatorilor pentru upgrade de produse Oracle sau pentru suport tehnic.
Tocmai veniturile din aceasta activitate au facut ca Oracle sa ramana profitabila in timpul recesiunii si sa-si sporeasca lichiditatile cu 10% pana la 5,5 mld. $ in ultimul an fiscal.
Strategia de reducerea cheltuielilor pe care Oracle a adoptat-o chiar in timpul boom-ului din industria IT i-au permis sa treaca destul de bine prin perioada de declin economic. Cheltuielile firmei au scazut la 63% din venituri in ultimul an fiscal de la 79% cat erau in 1999. Reducerea cheltuielilor s-a realizat prin utilizarea in interiorul Oracle a propriilor softuri, prin oferirea de suport tehnic online pentru clienti si prin transferarea posturilor de programatori in alte tari.
Majoritatea lichiditatilor generate de Oracle sunt utilizate la rascumpararea actiunilor proprii. In acest scop, compania a cheltuit in ultimii trei ani aproximativ 14 mld. $.