Bursa de la Frankfurt, cea mai puternică din Europa, punea punct joia trecută unei serii de 11 ședințe în scădere, după anunțul unei stabilite întâlniri, la Paris, între cancelarul germen Angela Merkel și președintele francez Nicolas Sarkozy.
Totuși, moneda euro rămâne în pericol de destabilizare ca urmare a cutremurului de pe piețele financiare și a temerii că principalele economii ale Europei, în special Italia și Spania, vor fi atrase în vârtejul mortal al crizei. Dar revenirea ușoară a bursei de la Frankfurt (o creștere a DAX cu 3,28%) înseamnă prea puțin – de fapt înseamnă exact încrederea pe care piețele o mai au în factorii de decizie politică.Ca niște atleți leneși, vârfurile politicii mondiale au rămas cu mult în urma crizei, dacă cumva se vor fi aliniat la start.
“Guvernele sunt pe cale să piardă bătălia cu piețele”, admite Mircea Geoană, președinte al Senatului României, fost ministru de externe, fost ambasador în SUA în vremea în care economia americană era robustă în ciuda atacurilor de la 11 septembrie 2001.
Într-un comentariu publicat la finele săptămânii trecute de cotidianul economic german Handelsblatt preluat de Deutsche Welle puternicul om de afaceri George Soros făcea un apel la țările care au încă ratingul AAA să lanseze o emisiune de eurobonduri, altminteri, susține el, mondeda euro nu poate fi salvată.
Poate este prea dramatic ceea ce spune Soros, un om care a câștigat bătălii financiare cu guvernele și a doborât valute, dar “frica păzește bostănăria”. Și, deocamdată, nu există o altă voce puternică din zona politică care să spună: nu acesta este scenariul.
La București, Guvernul a anunțat înghețarea majorării unor pensii, înghețarea salariilor aparatului bugetar pentru încă o perioadă și continuarea blocării angajărilor în administrație. Este cel mai evident semn că lucrurile nu merg deloc bine. Va urma o perioadă de volatilitate ridicată, vor urma ani de creșteri economice anemice?
Sunt mai multe întrebări care se pun și care trebuie să aibă un răspuns la București. În primul rând nu trebuie exclusă posibilitatea revenirii recesiunii. O nouă criză pe piețele din Occident va lovi România în inimă, având în vedere că două treimi din exporturile României se desfășoară cu aceste piețe. Jocul cursului de schimb este la fel de important. Încrederea în puterea oamenilor politici de a influența lucrurile în economie s-a prăbușit. În atâta ocean de neîncredere singurul atu pare să fie optimismul. Este însă el suficient?
“Neîncrederea este periculoasă, da, dar încrederea singură acționează mai degrabă preventiv. Încrederea este importantă, dar nu suficientă. Menține doar statu-quo-ul. Este, în schimb, foarte imporantă încrederea care se bazează pe evidențe. O încredere fără rezultate nu înseamnă mare lucru. Sigur, există teorii care confirmă că la nivel individual poți să realizezi progrese având încredere, dar acest lucru nu este valabil la nivel de societate”, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultății de sociologie de la Universitatea București.
Și dacă singura care are importanță este încrederea bazată pe evidențe, sunt perspectivele bune din acest punct de vedere?
Ele sunt, spune Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), și sunt legate de întărirea investițiilor statului care ar da un impuls afacerilor.
Pentru Florin Pogonaru acordul de tip preventiv cu FMI va bloca unul dintre canalele posibile de propagare a crizei în România – cel financiar.
“Suntem cumva apărați de acordul cu FMI, el ne păzește de atacuri speculative și ne conferă stabilitate – nu vor fi probleme cu plata pensiilor sau a salariilor. Nu vom avea variații deosebite ale cursului, nici atacuri speculative. Sunt alte valute de speculat. Singura problemă este ca atacul să nu vină din partea populației. De aceea lucrurile trebuie bine explicate și cu inteligență și calm, pentru că există acest reflex să mergi să cumperi valută pentru a-ți feri economiile. Dar nu cred că acest pericol este major”, spune Pogonaru.
În ceea ce privește cel de-al doilea canal de propagare a crizei – exporturile – președintele AOAR susține că da, el este serios și asta se vede și din faptul că întreprinderile care se descurcă mai binișor sunt și cele cu debușeu la export. În aceeași vreme, el arată că este greu pentru întreprinderi, mai ales pentru cele mici, să-și diversifice canalele de export – în ipoteza că piața occidentală va cădea – pentru că asta presupune costuri foarte mari.
“Este clar că economia merge într-un singur motor – exporturile. Ceea ce a căzut la intern este lanțul care crea valoare adăugată, lanțul de creare a valorii. Lipsa de consum a strangulat economia. Singura speranță este că se va da drumul la investiții ale statului”, spune Pogonaru.
Pentru Mircea Geoană există încă alte oportunități care trebuie speculate și efortul trebuie canalizat spre creșterea propriei piețe. În al doilea rând, trebuie analizat bine modul de alocare a resurselor și, arată Geoană, aici este loc imens pentru o apreciere a lucrurilor. La aceasta se adaugă faptul că, spune președintele Senatului, 40% din economia României este subterană și trebuie obligatoriu scoasă la suprafață.
Va urma o perioadă de volatilitate extremă? Cum să ne apărăm?
Acordul cu FMI va bloca unul dintre canalele posibile de propagare a crizei în România – cel financiar. Acordul ne păzește de atacuri speculative și ne conferă stabilitate. Nu vom avea variații deosebite ale cursului, nici atacuri speculative.
Singura problemă este ca atacul să nu vină din partea populației, spune Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România. Mircea Geoana președintele Senatului susține că efortul pentru susținerea Bursei inclusiv prin vânzarea unor active ale statului ar trebui să fie o prioritate.
Politicienii și-au pierdut credibilitatea. Ca niște atleți leneși, au rămas în urma crizei. Au pierdut guvernele bătălia cu piețele?
“Guvernele sunt pe cale să piardă bătălia cu piețele. Piețele nu iartă pentru că merg, firește, în căutarea profitului”, admite Mircea Geoană, președinte al Senatului României.
Pentru România nu mai este loc de o guvernare după ureche. Justa alocare a resurselor trebuie să fie cuvântul de ordine, arată el.
Posibilitatea unei noi recesiuni nu este doar o simplă ipoteză. Ne putem feri măcar parțial?
Lipsa de consum a strangulat economia. Singura speranță este că se va da drumul la investiții ale statului”, spune Florin Pogonaru. Ceea ce s-a pierdut la noi, arată el, este acest lanț care crea valoare adăugată în economie.
O șansă este, așadar, majorarea investițiilor statului care va da de lucru și întreprinderilor private. În rest, suntem indisolubil legați de ce se întâmplă în economia lumii.
România este strâns legată de piețele din vestul Europei. O cădere a Occidentului va marca serios România. Cum poți diversifica piețele?
“Este clar că economia merge într-un singur motor – exporturile”, spune Florin Pogonaru. Exporturile sunt principalul canal prin care s-ar putea propaga criza.
Dar va fi foarte greu pentru întreprinderi, mai ales pentru cele mici, să-și diversifice canalele de export – în ipoteza că piața occidentală va cădea – pentru că asta presupune costuri foarte mari.
În loc de concluzie: să nu ne pierdem optimismul. Mânie poate fi și mai bine.
Neîncrederea este periculoasă, dar încrederea singură acționează mai degrabă preventiv. Încrederea simplă este importantă, dar și mai importantă este încrederea care se bazează pe evidențe, de aceea lucrurile vor demara când va exista ceva palpabil, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultății de sociologie de la Universitatea București.