Elena Lazăr
Relațiile româno-cipriote. Mică enciclopedie
Editura Omonia
Cel mai recent titlu al Editurii Omonia oferă, cu “armele”
enciclopedisticii, o reconstituire, din Antichitate până în
imediata actualitate a anului 2010, a momentelor și etapelor în
care destine colective sau individuale din spațiile cipriot și
românesc s-au întâlnit, au colaborat sau au conviețuit în sfera
politică, social-economică sau spirituală.
Iar aceste confluențe au fost mai numeroase și mai substanțiale
decât s-ar crede, și se mai crede încă, la o primă și grăbită
abordare. Până astăzi, când cele două state se regăsesc în cadrul
organismului comun căruia ambele îi aparțin – Uniunea Europeană.
Elenismul dezvoltat pe teritoriul României de două milenii și
jumătate constituie unul dintre cele mai bogate și interesante
capitole din istoria diasporei grecești. La rândul său, elenismul
cipriot este legat, în zbuciumata sa evoluție istorică, prin
numeroase fire de spațiul românesc.
Prima parte a volumului urmărește, în ordine cronologică, firul
interferențelor dintre cele două spații, mereu în contextul mai
larg, regional și european.
Un al doilea segment al cărții îl reprezintă dicționarul biografic
al cărturarilor ciprioți care s-au perindat de-a lungul veacurilor
pe meleagurile românești, înscriind pagini strălucite în istoria
spațiului unde au trăit și s-au afirmat. Luca din Cipru, mitropolit
al Ungrovlahiei, diplomat al domnului Țării Românești Mihai
Viteazul și creator al unei vestite școli de caligrafie, Markos
Porfyropoulos, director al Academiei Domnești din București la
început de secol 18, diaconul Kyprianos, care, după 18 ani de viață
la Iași, a ajuns arhiepiscop al Ciprului și fondator de școală la
Nicosia după model românesc, Epaminondas Frangoudis, profesor la
Universitatea din București sunt doar câteva dintre cele mai
reprezentative nume.
Medalioanele consacrate scriitorilor din Cipru prezenți cu
traduceri în limba română, ca și repertoriul tălmăcirilor românești
din domeniu și bibliografia, poate mai amplă decât de obicei, sunt
menite să evidențieze contribuția școlii românești de studii
neoelene la cercetarea elenismului cipriot și la promovarea
literelor cipriote în România.
Materialul iconografic prezent în lucrare constituie, la rândul
lui, un argument convingător al multiplelor contacte dintre
locuitorii celor două spații, insula Cipru și teritoriul României
de azi, ale căror statornice relații de prietenie nu au fost
niciodată umbrite.
Serviciile Culturale ale Ministerului cipriot al Educației și
Culturii și Bank of Cyprus Romania au asigurat, prin sprijinul
oferit, editarea lucrării în condiții grafice demne de dublul
moment jubiliar al acestui an: 50 de ani de la proclamarea
independenței Ciprului și jumătate de secol de relații diplomatice
dintre România și Cipru.