Estimările de dinainte de summitul de ieri indicau că băncile va trebui să suporte pierderi de aproximativ 140 mld. euro în urma planului prin care liderii politici europeni intenționează să scape guvernul de la Atena de o parte din povara datoriilor acumulate.
Măsurile fără precedent convenite la summitul UE
Suma provine dintr-un calcul simplu care nu ține cont de dezbaterile prelungite ale politicienilor europeni care au amânat în permanență luarea unei decizii finale cu privire la soarta băncilor și a Greciei.
Tergiversările, generate și de bancherii care nu voiau să audă de pierderi mai mari de 40% din investițiile făcute în titluri elene de stat, au costat alte miliarde de euro care, deși nu sunt vizibile în bilanțurile băncilor, se regăsesc în cotația acțiunilor de pe bursă.
În plus, criza datoriilor suverane a făcut deja o victimă în rândul creditorilor Greciei: instituția de credit francezo-belgiană Dexia a fost salvată la începutul lunii de guvernele Franței, Belgiei și Luxemburgului pentru a preveni un colaps bancar care ar fi putut trimite la pământ sistemul financiar european.
Totuși, băncile grecești sunt de două ori mai afectate decât ceilalți creditori ai zonei euro.
În primul rând, ele au cea mai mare expunere față de Grecia, economie care se află pe nisipuri mișcătoare și are nevoie ca de aer ca Europa să îi întindă din nou o mână de ajutor pentru a supraviețui crizei, care totalizează 50 mld. euro.
În al doilea rând, băncile elene sunt considerate o investiție foarte riscantă din cauza asocierii lor cu situația din țară și a prăbușirii cotațiilor lor de pe burse.
De exemplu, dacă la începutul anului o acțiune a băncii Piraeus, unul dintre marii creditori eleni, se tranzacționa cu 3,57 euro, în prezent ea valorează mai puțin de 25 de eurocenți, ceea ce în procente înseamnă o pierdere uriașă, de peste 90% de-a lungul perioadei de tranzacționare.
Nici ceilalți competitori pe plan național nu s-au descurcat mai bine pe piețele de capital. Acțiunile National Bank of Greece, care deține Banca Românească, au pierdut peste 70% din valoare în aceeași perioadă, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, peste 80%, Alpha Bank 75%, iar Hellenic Postbank 88%.
De asemenea, bănci precum creditorul francez BNP Paribas sau cel german Commerzbank, care au și ele expunere mare pe Grecia, au pierdut 35%, respectiv 69% din prețul acțiunilor de la începutul anului.
Totuși, prăpastia dintre instituțiile de credit elene și cele internaționale s-a adâncit în ultima lună, ele fiind afectate în mod direct de ezitările liderilor europeni cu privire la situația din Grecia și de sensibilitatea investitorilor din piață care au căpătat o aversiune mare la risc.
În condițiile în care, comparativ cu valoarea din urmă cu o lună, acțiunile BNP Paribas au inversat trendul descrescător și au crescut cu 21,5%, iar cele ale Commerzbank și-au menținut valoarea, cotațiile principalilor creditori eleni și-au pierdut, în medie, un sfert din valoare, iar National Bank of Greece a avut cea mai spectaculoasă cădere pe bursă, de peste 35%.
Așadar, de luarea unei decizii în cazul datoriilor Greciei și al recapitalizării băncilor depinde în mare măsură soarta instituțiilor de credit grecești, dar și a statului din sudul Europei, în condițiile în care cei aproape doi ani de austeritate nu au îmbunătățit situația economiei sale, ci mai mult, au agravat-o.