Premierul britanic David Cameron a refuzat să ajute financiar Grecia. Dar acest lucru nu i-a împiedicat pe cetățenii britanici să organizeze salvarea măgarilor greci abandonați de către proprietarii care au o situație financiară foarte dificilă, scrie The Wall Street Journal.
În luna decembrie a anului trecut, Christoforos și un tovarăș, un măgar cu botul alb numit Fotis, au făcut o călătorie de cinci zile în sudul Angliei, într-un camion special folosit pentru transportul cabalinelor.În prezent, ei trăiesc pe o poprietate de 11.000 de acri numită Angmering Park, deținută de Anne Herries, fiica Ducelui de Norfolk.
Cei doi măgari hoinăresc în timpul zilei pe câmpurile înverzite, mănâncă fân proaspăt și aperitive cu ghimbir. Frecvent, au parte de un tratament de curățare a dinților și copitelor. Pe timpul nopții dorm într-un grajd încălzit care are vedere spre Canalul Mânecii.
Chiar dacă pensiile grecilor au fost reduse pentru a se micșora deficitul guvernamental, aceste animale se bucură de o “pensionare” luxoasă în străinătate.
“Trebuie să simtă că au ajuns într-un paradis al măgarilor”, spune Gwen Ware, un cetățeancă britanică care a contribuit prin fundația ei de binefacere, Salvați Animalele Greciei, la strângerea de fonduri pentru transportul măgarilor.
La proprietatea deținută de Lady Herries, Christoforos și Fotis trăiesc alături de alți șapte măgari salvați de la foamete sau de la abator. Există spațiu pentru aproximativ 40 de animale, dar îngrijitoarea Fiona Burness spune că se teme că dacă va crește numărul acestora, măgarii “nu vor mai putea socializa și fiecare animal în parte nu va mai primi atenția cuvenită”.
În Grecia, măgarii au muncit încă de la începutul istoriei scrise. Și în prezent aceștia transporta alimente și lemne de foc, dar și turiștii în locațiile de vacanță precum Santorini.
Organizațiile care promovează drepturile animalelor spun că tot mai multe animale sunt abandonate de proprietarii greci care nu-și mai pot permite să-i întrețină.
Piața măgarilor folosiți pentru transport a scăzut odată cu cererea pentru obligațiunile grecești.
Măgarii au “culcușuri de paie, apă proaspăta tot timpul, veterinari care le acordă asistență medicală ori de câte ori au nevoie”, spune Burness, secretara Lady-ei Herries, care ajută la îngrijirea animalelor.
Britanicii, cunoscuți pentru dragostea lor uneori excentrică pentru animale, au o afecțiune specială pentru măgari. În trecut, plimbarea cu măgarul pe plajă în stațiunile Blackpool și Brighton era considerată punctul culminant al vacanței.
Alții spun că britanicii se identifică cu stoicismul animalelor.
“Snaffi, unul dintre măgarii noștri, a rămas odată cu capul înțepenit în poartă. A stat acolo liniștit 40 de minute, așteptând pe cineva care să vină să-l ajute. Un cal ar fi înnebunit”, spune Burness.
Nu se știe cu certitudine câți măgari sunt afectați de situația economică tragică în care se află țara. Un purtător de cuvânt al ministerului agriculturii din Grecia a afirmat că guvernul nu are informații pe această temă.
Barbara Doulyeraki, care conduce Agia Marina Donkey Rescue, o organizație de salvare a măgarilor din Creta, spune că primește două sau trei apeluri pe săptămână de la sătenii care vând sau vor să renunțe la măgari, deși în anii trecuți primea doar un apel pe lună.
Ea spune că măgarii bătrâni, care nu mai pot fi folosiți la muncă, sunt uneori lăsați pe marginea drumului să moară de foame sau sunt cumpărați de către vânzătorii de carne.
“Este o situație tragică. Acești măgari au muncit din greu timp de 25, 30 de ani”, spune Doulyeraki.
Adăpostul Măgarilor, situat în regiunea Devon din sud-vestul Angliei, este finanțat de o fundație grecească de salvare a animalelor care are costuri anuale de 45.000 de euro.
O altă fundație britanică, Greek Animal Rescue, colectează fonduri de aproximativ 150.000 de euro pe an, un anumit procent fiind alocat unui adăpost pentru măgari de pe insula Kos.
Fondatorul grupului, Vesna Jones, a ajutat la transferul lui Christoforos. “Au fost norocoși”, spune aceasta.
Pentru a fi transportați dintr-o țară în alta, măgarii au nevoie doar de un pașaport cerut și în cazul cailor, care este valabil și pentru zebre. Acesta conține informații despre vârstă, medicamentație și uneori, o poză de identificare.
“Pentru măgari, circulația în afara granițelor este liberă”, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului de mediu, hrană și politici rurale din Marea Britanie. Departamentul nu are o evidență a numărului de măgari intrați în țară.
Recent, Christoforos și Fotis i-au întâmpinat pe vizitatori. Animalele care au mâncat în Grecia arbuști ani întregi acum fac mofturi și nu mănâncă decât fân.
La adăpostul măgarilor din Devon, animalele plimbă copiii care au probleme emoționale, ca parte a terapiei. Alți măgari fac vizite la domiciliu pentru a înveseli persoanele în vârstă.
“Un măgar tânăr și sănătos nu va sta toată ziua pe câmp”, spune Suzi Cretney, un ofițer de relații publice al adăpostului.
Aliki, numit Alice de către îngrijitorii britanici de la proprietatea Lady-ei Herries, va apărea pe scenă în curând. Ea o va căra pe Maria în sceneta locală a Nașterii Domnului.