O zecime din exporturile Romaniei din 2000 au fost “tinute” de primele patruzeci de companii grupate in patru topuri in functie de numarul de angajati, iar primele zece companii din punct de vedere al volumului exporturilor au detinut 7,5% din totalul vanzarilor de marfuri romanesti in strainatate.
“Totul pentru export” a fost o lozinca care a prins in randul companiilor in 2000. In acel an, exporturile de marfuri au avut o crestere de 22% fata de anul trecut si au depasit, pentru prima data dupa 1990, pragul de 10 miliarde de dolari.
De altfel, exporturile au fost si motorul cresterii economice din 2000, reusind sa traga produsul intern brut in sus cu circa 1,6%, in pofida scaderii consumului public si al populatiei. Acest rezultat arata ca parghia fiscala pe care a mizat guvernul Isarescu a functionat.
In ianuarie 2000 a intrat in vigoare reducerea pana la 5% a impozitului pe profit pentru incasarile din export repatriate, in timp ce taxa valoare adaugata pe produsele alimentare de baza a crescut de la 11% la 19%, provocand reculul amintit al consumului.
Dar cine sunt “premiantii”, adica intreprinderile care reusesc sa-si faca drum pe pietele externe? Conform clasamentului Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, cel mai mare exportator a fost in 2000 Alro, cu vanzari externe de 240 milioane $, urmat de Olchim, cu exporturi de 100 milioane $.
“Reprezentantele” in top a miilor de firme de confectii si de pielarie, care detin o treime din exporturi, sunt, in grupa intreprinderilor mici (10-49 salariati) Romipel, Entreprises si K1, iar in grupa intreprinderilor mijlocii (50-249 salariati) International Clothing Manufacturers si Euroform.
Exportatori de calibru sunt si santierele navale Daewoo Mangalia si Damen Galati, privatizate acum cativa ani, spre deosebire de aantierul Naval Constanta.