Radu Călin Cristea a fost numit în funcția de director general interimar al TVR până la numirea unui nou Consiliu de Administrație și a unui nou președinte al CA al Televiziunii Române, care va fi în același timp și director general al televiziunii.
Durata interimatului lui Radu Călin Cristea nu poate fi mai mare de șase luni.
Născut pe 30 aprilie 1955, Radu Călin Cristea se recomandă în CV-ul său ca având competențe în management cultural, editorial și jurnalistic.
Radu Călin Cristea este, din mai 2012, consilier în Ministerul Culturii. În ultimii ani, el a fost editorialist la Institutul pentru Liberă Inițiativă din București (iunie 2010 – martie 2012) și la Editura Cuvântul (iulie 2009 – iunie 2010, mai 2007 – ianuarie 2008).
Are o rubrică permanentă (“Zigzag”) în cotidianul Adevărul, precum și apariții regulate la televiziune, mai menționează acesta în CV. Totodată, a scris comentarii și a realizat emisiuni radio și TV pe teme de istorie recentă, cultură și civilizație.
Radu Călin Cristea a fost directorul Muzeului Național al Literaturii Române, în perioada februarie 2008 – iunie 2009.
Din 1990, a lucrat la Radio Europa Liberă în calitate de corespondent la București, iar din 1995 până în 2003, ca editor-realizator la Praga.
El a mai lucrat în presă, la cotidianul Averea, ca senior editor (aprilie 2005 – mai 2007), în redacția Cuvîntul și Amfiteatru, ulterior Editura Cuvîntul, ca redactor, redactor șef-adjunct și redactor-șef, din 1990 până în 2005, la revista Urzica (1988 – 1990) și a fost editor-realizator de publicații sportive la clubul Rapid.
Și-a început activitatea profesională ca profesor de limba și literatura franceză la școli generale din Arpășel, Tăut și Talpoș, județul Bihor, între 1979 și 1981.
Radu Călin Cristea a urmat Facultatea de limba și literatura română/ franceză, Universitatea București, pe care a absolvit-o în 1979.
El este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990 și are publicate volumele “Emil Botta sau despre frontierele inocenței” (Ed. Albatros, 1984), “Literaturile Bucureștiului sau despre memoria fără amintiri” (coordonator, prefață, Ed. Semne, 2009) și “Luntre și punte, 12 conversații despre tranziție” (Ed. Paralela 45, 2010), la care se adaugă alte titluri în care a publicat prefețe, postfețe, eseuri și interviuri.
A primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor (1984) și marele premiu “George Călinescu” (1985).