Stephen Elop, 47 de ani, un absolvent de calculatoare și management la o universitate din țara natală (McMaster, Ontario – Canada), este cunoscut în mediul de business ca o persoană pragmatică, capabilă să ia rapid decizii, scria presa internațională în urmă cu un an, când managerul a devenit șeful companiei Nokia. “Este capabil să separe lucrurile în bucăți care devin ușor de administrat”, îl descria, pentru Wall Street Journal, un manager cu care lucrase ani de zile. Când vine vorba de business este un manager care conduce de la vârful companiei, însă dă o mare atenție și detaliilor mici ca să se asigure că lucrurile sunt duse la bun sfârșit, scria și Financial Times despre Elop în urmă cu un an.
Canadianul pragmatic de la vârful Nokia era aproape necunoscut în industria telecom în urmă cu un an, însă era aproape de a deveni un star în industria software, unde își desfășurase până atunci cariera. De altfel, biografia lui Elop arată că singura lui legătură cu industria telecom până la “momentul” Nokia pare să fi fost implicarea lui în dezvoltarea unei rețele de cablu ethernet de 20 de kilometri în campusul facultății, atunci când era student.
Elop a fost CEO al producătorului de soft Macromedia – unde a lucrat în total șapte ani – și apoi, când a Adobe a cumpărat compania, a devenit director de operațiuni globale în firma americană. În 2008 Stephen Elop a început să lucreze pentru Microsoft, unde a fost adus de Steve Ballmer chiar în momentul în care ar fi putut deveni CEO al Juniper Networks. La Microsoft managerul a condus una dintre cele mai profitabile divizii, respectiv cea de business, care include suita de aplicații Office. El a contribuit la lansarea suitei Office 2010, conform Financial Times. În 2010 divizia care era condusă de Elop a avut venituri de 18,6 mld. dolari. Plecarea lui Elop a fost o lovitură puternică pentru Microsoft, în condițiile în care el era creditat cu șanse de a îl înlocui pe Steve Ballmer în funcția de șef al gigantului software.
Numirea lui Stephen Elop în fruntea Nokia nu a fost primită cu entuziasm de analiști, în urmă cu un an, care punctau că managerul va fi un agent al “schimbărilor” și nu un “vizionar” care să facă schimbări dramatice în firmă. “Este o decizie sigură și nu una curajoasă din partea Nokia”, declara pentru FT Nick Jones, un analist al Gartner.
La un an de zile de la preluarea funcției, perioadă în care compania a anunțat că va renunța la platforma proprie de soft pentru a instala Microsoft Windows pe telefoanele sale, iar acțiunile au scăzut cu 45%, Elop este criticat de multe voci pentru acțiunile sale.
Stephen Elop a “masacrat” cota de piață a Nokia în acest an iar “seria de erori” făcute în fruntea companiei pot fi teoretizate și i-ar putea purta numele, scrie Tomi Ahonen, un fost manager al Nokia, în prezent consultant și autor al mai multor cărți de business.
“Efectul Elop”, scrie Ahonen, este o combinație dintre așa-numitul efect Osborne (impactul negativ în vânzări al anunțării neintenționate a unui produs nou) și efectul Ratner (după numele CEO-ului unei companii britanice care a declarat că produsele companiei sale sunt atât de ieftine pentru că sunt de slabă calitate; declarația a apărut în presă, astfel că vânzările s-au prăbușit, iar compania a fost nevoită să-și schimbe numele, iar CEO-ul a fost concediat).
“Care e efectul Elop? Este o combinație dintre Osborne și Ratner”, scrie Ahonen. În opinia lui, anunțul șefului Nokia că va lansa cândva telefoane de o mai bună calitate cu soft Windows a provocat un efect de tip Osborne, iar prin memo-ul intern, “transpirat” în presă, în care scria că platformele soft ale Nokia sunt “în flăcări” – deci de slabă calitate, a obținut efectul Ratner. “Prin urmare, efectul Elop este situația în care un CEO anunță că platforma sa curentă nu este competitivă și anunță un nou sistem care îl va înlocui pe cel curent, fără a avea niciun produs nou la vânzare în acel moment.”